Academia Română a organizat ieri, 29 noiembrie, o adunare festivă consacrată împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire din 1918. Au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, academicieni, profesori universitari, oameni de cultură, preoți din cadrul Administrației patriarhale, istorici și cercetători. În cadrul adunării festive, Patriarhul României a rostit cuvântul „Libertatea și unitatea – componente ale demnității naționale”, după cum aflăm din Ziarul Lumina.
În ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Cel întâi chemat, Ocrotitorul României, și al Zilei Naționale a României, la Academia Română a fost evidențiată însemnătatea evenimentelor istorice petrecute în anul 1918 care au culminat cu actul de la data de 1 Decembrie cunoscută ca Ziua Marii Uniri. Întâlnirea a fost moderată de a-cademicianul Dan Berindei, vicepreședintele Academiei Româ-ne, care a rostit, după cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, comunicarea „Națiunea română și unitatea ei”. „Transil-vania s-a statornicit sub stăpânirea regilor Ungariei, menținându-se însă necontenit populația majoritar românească, precum și entități exclusiv românești, în unele regiuni ca Maramureșul și Făgărașul. S-au format statele Țara Românească și Moldova, care au fost în stare să facă față atât expansiunii Rega-tului Ungar și Polon, cât și Porții Imperiului Otoman. Au fost singurele state românești care au izbutit să își păstreze continuu ființa chiar dacă a trebuit să accepte la un moment dat suveranitatea sultanului, singurele care au putut să își păstreze domnii, clasa conducătoare și autonomia și, de asemenea, și-au putut apăra credința, pe teritoriile lor neridicându-se sute de ani moschei. Ele au rămas apărătoare și susținătoare ale ortodoxiei românești. Dar, deși împărțiți în țări diferite și în parte găsindu-se sub stăpâniri străine, românii și-au păstrat aproape miraculos unitatea de limbă”, a spus acad. Dan Berindei. Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, a rostit comunicarea „Semnificația Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 în istoria poporului român”. Populația românească din teritoriile românești stăpânite de Imperiul Austro-ungar în secolul al XIX era precumpănitoare, de aceea românii s-au mobilizat și au făcut posibilă unirea. „Ceea ce a urmat în toamna revoluționară a anului 1918 este pe deplin edificatoriu. În Transilvania au avut loc în sate, comune, plăși, comitate, în principalele centre românești, în reședințele județelor de graniță, peste tot adunări ale românilor. În Munții Apuseni, în vest, în Maramureș, în Banat au avut loc de asemenea adunări care exprimau hotărârea de unire a teritoriilor pe care le locuiau în acele vremuri românii cu Regatul România”, a spus prof. Nicolae Edroiu. Unirea Basarabiei și Bucovinei cu România a fost prezentată de prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care a prezentat comunicarea „Moldova în vechile ei hotare – de la Carpați la Nistru, de la Marea Neagră la Ceremuș – unită cu România”. „La congresul corpului didactic din Basarabia din mai 1917, Alexei Mateevici polemizând cu unii învățători deznaționalizați preciza în cuvântul său: „Chiar dacă suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, facem însă parte din marele popor român din România, Bucovina și Transilvania”. Peste câteva săptămâni avea să compună și poemul „Limba noastră”. (…) Cu trei zile înainte de adoptarea hotărârii de la Alba Iulia, Moldova întreagă în vechile ei granițe de la sfârșitul secolului al XIV-lea era unită cu Româ-nia. 1 Decembrie cuprinde astăzi și cele două momente de la Cernăuți și Chișinău”, a spus prof. Ion Agrigoroaiei. În continuare, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea de la Universitatea „Ovidius” din Constanța a citit cuvântul „Unirea Dobrogei la România. 1878 în contextul făuririi statului național”, în care a arătat că alipirea la țară a teritoriului dintre Dunăre și Mare a marcat și începutul modernizării statului român de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care are ca imagine simbolică podul construit de „Anghel Saligny” de la Cernavodă. Prof. univ. dr. Aurel Ardelean de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad a prezentat „Rolul mișcării de emancipare națională a români-lor din Transilvania în pregăti-rea Marii Uniri de la Alba Iulia”, cu referințe la activitatea naționalistă a românilor din Arad și a ziarului transilvănean „Timpul”. La final, prof. univ. dr. Du-mitru Acu, președintele ASTRA Sibiu, a prezentat cuvântul „ASTRA și Marea Unire”, în care a arătat activitatea Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român în pregătirea și înfăptuirea unirii.
