Muzeul Național de Istorie a României a inaugurat miercuri expoziția temporară „Artă religioasă. Formă. Conținut. Sens”. Printre obiectele de artă religioasă, cel mai valoros este stindardul Sf. Ștefan cel Mare, care îl reprezintă pe Sf. M. Mc. Gheorghe.
Expoziția prezintă o selecție valoroasă de obiecte de factură religioasă (țesături, argintărie, cărți de cult) din patrimoniul muzeului, unele dintre ele fiind expuse în premieră.
Printre acestea din urmă se numără o dveră din perioada domniei lui Petru Șchiopul, sec. al XVI-lea, un triptic din bronz descoperit la Popești, județul Giurgiu, cu o temă iconografică ce provine din mediul nord slavic al vechilor ortodocși ruși, precum și o serie de icoane de casă, datate la începutul secolului trecut, care au rolul de a face trecerea din spațiul ecleziastic în cel domestic, ca o prelungire în acest mediu a iconografiei religioase.
În jurul acestor obiecte de cult a fost creată o scenografie cu totul deosebită, prin intermediul căreia este evidențiat rolul esențial al acestor piese în desfășurarea unui serviciu religios complex, cu scopul de a educa, sensibiliza și îndruma publicul.
Conceptul expozițional este completat cu un film documentar, „Patrimoniu religios. Muzeul în mișcare” și un catalog de colecție. În cadrul expoziției se vor desfășura o serie de activități educative și ateliere de creație.
Steagul Sf. Ștefan cel Mare, brodat cu textul unei rugăciuni
„Vedeta” expoziției este stindardul liturgic al Sf. Voievod Ștefan cel Mare, cu reprezentarea Sfântului Gheorghe brodată cu fir de aur pe fundal roșu.
Realizat în anul 1500, într-un atelier din Suceava, steagul cuprinde unul din puţinele texte păstrate de la Stefan cel Mare.
Pe marginea stindardului este brodat textul unei rugăciuni care se pare că îi aparţine chiar marelui voievod:
„O răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare Gheorghe, întru necazuri și năpaste iute mijlocitorule și fierbinte ajutătorule, celor întristați bucurie nespusă, primește de la noi această rugăciune, a smeritului tău rob, a Domnului Ioan Ștefan voievod, prin mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovenești, păzește-l pe el nevătămat în veacul acesta și în cel ce vas ă fie, prin rugăciunile noastre ale închinătorilor tăi, ca să te slăvim în veci, amin. Și s-a făcut în anul 7008, iar al domniei lui 43.”
Istoricii sunt de părere că stindardul a fost donat inițial unei biserici de curte sau unui așezământ monahal din Moldova care avea hramul Sfântului Gheorghe. Ulterior, la o dată necunoscută, a ajuns la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, pe care sfântul domnitor a reconstruit-o aproape în întregime. (astăzi, mănăstire bulgărească).
A fost recuperat din Sf. Munte în timpul Primului Război Mondial și a ajuns în țară abia în 1920. A fost păstrat ulterior la Muzeul Militar până în 1970, când a fost predat Muzeului Național de Istorie a României.”
Despre organizatori
Expoziția „Artă religioasă. Formă. Conținut. Sens” de la Muzeul Național de Istorie a României este realizată în parteneriat cu Mănăstirea Stavropoleos, Muzeul Municipiului București, Biserica Sfântul Vasile-Victoriei, Liceul de Arte „Ionel Perlea” Slobozia, Liceul teoretic „Nichita Stănescu” București și Școala Gimnazială nr. 189 București.
Manifestarea se încadrează într-un proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN): „Un ev mediu religios. Teme iconografice creștine regăsite pe obiecte de cult”. Conceptul expozițional este realizat în colaborare cu arhitectul Andrei Tache.
Expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00 la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti. Casa de Bilete se închide la 16:15.
Vezi și:
Foto credit: Muzeul Național de Istorie a României
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
