Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și Secretarul de Stat Gheorghe Cârciu, șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României, au vizitat, în perioada 20-21 mai, comunitatea românească din sudul Ucrainei.
Călătoria a avut ca scop cunoașterea dificultăților cu care se confruntă comunitățile românești din țara vecină și identificarea de modalități de sprijin. În plus, Episcopul Basarabiei de Sud a oferit un generator electric pentru școala românească din Dimitrovca.
La Universitatea Pedagogică de Stat din Ismail, ierarhul și reprezentantul Guvernului României s-au întâlnit cu reprezentanții comunității românești. La întâlnire a participat și Tiberiu Șarpe, Consulul General al României la Odesa.
„Păstrarea limbii române este o prioritate a Guvernului României astăzi pentru toți românii din lumea întreagă”, a spus Gheorghe Cârciu.
Secretarul de stat s-a întâlnit și cu Rectorul Universității Umaniste de Stat din Ismail, Yaroslav Kiciuk, cu care a discutat despre învățământul pedagogic și formarea de cadre didactice care să predea în limba română.
A doua zi, duminică, Episcopul Basarabiei de Sud a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Hagi Curda, unde a oferit mai multe distincții. Secretarul de stat Gheorghe Cârciu a primit de la ierarh „Crucea Sf. Ier. Dionisie Erhan”.
„Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, face o lucrare binecuvântată într-o eparhie greu încercată în ultimul timp, dar în care credința creștină este cu atât mai puternică”, a scris pe Facebook Gheorghe Cârciu după vizita făcută la Ismail.
Comunitatea istorică a românilor din Ucraina numără în prezent aproximativ 400.000 de persoane. Dacă nu ar fi împărțiți în mod artificial între „români” și „moldoveni”, românii ar fi a doua minoritate din țară ca număr.
Românii basarabeni și nord-bucovineni care au făcut parte – cu intermitențe – dintr-un stat al românilor de-a lungul istoriei trăiesc azi în două țări: Republica Moldova și Ucraina (în Basarabia de sud-est – Bugeac, la malul Mării Negre; în Regiunea Cernăuți – Bucovina de Nord).
Comunități românești compacte se găsesc și în Transcarpatia (Maramureșul istoric), dar nu au făcut niciodată parte din statul român. Deși românii majoritari și rutenii de acolo au semnat o declarație de unire cu România Mare, contextul politic nu a mai permis luarea ei în considerare la Conferința de Pace de la Paris (1920).
Vezi și:
- Legea minorităților din Ucraina trebuie regândită: Șeful Dep. pentru Românii de Pretutindeni în Maramureșul istoric
- Guvernul român dotează cu tehnologie informatică șase școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți
- Ziua Limbii Române la nord-bucovineni: Au învățat germană, rusă, ucraineană, dar româna le dă speranța dăinuirii
Foto credit: Facebook / Gheorghe Cârciu
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
