Mănăstirile ortodoxe din Eparhia Covasnei și Harghitei vor fi promovate printr-un proiect sprijinit de prefectul județului Covasna, Marius Popica. Proiectul are ca scop popularizarea obiectivelor religioase, istorice și culturale românești din zonă, mai puțin cunoscute în țară și străinătate, informează „Ziarul Lumina”.
În cadrul proiectului, cu sprijinul prefectului Marius Popica au fost tipărite 1.000 de pliante în care sunt prezentate așezămintele monahale ortodoxe din cele două județe.
„Prezența și continuitatea străromânească de locuire în spațiul culturii intracarpatice, până la venirea secuilor și așezarea lor în zonă, constituie realități atestate de numeroase mărturii arheologice, lingvistice, etnografice și documentare (…) Comunitățile românești din județele Covasna și Harghita, de-a lungul veacurilor, au întreținut intense legături cu românii de peste Carpați. În rândul acestor statornice și binefăcătoare relații, un loc distinct l-au avut sprijinul și solidaritatea în cadrul Bisericii Ortodoxe”, se afirmă, printre altele, în materialul de prezentare, conform Agerpres.
De asemenea, este menționată contribuția avută de Arhiepiscopul Ioan, al Episcopiei Covasnei și Harghitei, la înnoirea vieții monahale, sub a cărui oblăduire duhovnicească s-au înființat cinci mănăstiri și un schit în cele două județe, pe lângă cele existente, care au fost reorganizate.
Opt așezăminte promovate
Printre cele opt așezăminte monahale promovate se numără mănăstirea de maici de la Mărcuș, ctitorită de stareța Serafima Comșa, cu hramurile „Sfinții Români” și „Acoperământul Maicii Domnului”, care a fost construită între anii 1992-2002 într-un loc pe care s-au succedat de-a lungul timpului și alte așezăminte monahale – un schit ortodox distrus de habsburgi și alte două biserici, dărâmate de comuniști. Complexul monahal este așezat pe platoul unui deal, înconjurat de o pădure de stejar, un „loc sfânt”, cum avea să spună părintele Arsenie Boca. Mănăstirea adăpostește și o casă familială, unde sunt crescute mai multe fetițe orfane sau abandonate de părinți, fiind prima de acest fel din țară.
Este prezentată și Mănăstirea Sita Buzăului, cu hramul „Schimbarea la Față”, construită în anul 1997 ca așezământ monahal de călugări, dar care din anul 2000 a devenit mănăstire de maici și urmează vechea tradiție monastică de la Muntele Athos. Mănăstirea include un complex cu chilii, bibliotecă și ateliere de pictură și broderie. Cea de-a treia așezare monahală din județul Covasna, Mănăstirea „Sfântul Ioan” de Valea Mare, aflată la 30 de kilometri de municipiul Sfântu Gheorghe și șapte kilometri de Întorsura Buzăului, a fost ridicată de părintele Gheorghe Avram, fost stareț al mănăstirii Dervent din Arhiepiscopia Tomisului, originar din județul Covasna. Prima slujbă pe locul mănăstirii s-a oficiat în iunie 1996, în Duminica Sfinților Români, la scurt timp după aducerea primului clopot al sfântului lăcaș. Mănăstirea de la Valea Mare poartă hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, iar pe turla acesteia flutură tricolorul românesc.
În pliant sunt prezentate, pe scurt, și vetrele monahale ortodoxe din județul Harghita, respectiv Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvorul Mureșului, „Sfânta Treime” de la Făgețel, „Sfântul Prooroc Ilie” de la Toplița, Mănăstirea Doamnei de la Moglănești și Schitul „Gura Izvorului” de la Secu, din județul Harghita, conform Agerpres.
