În perioada 4-7 septembrie, Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna va organiza la Mănăstirea Putna ediția a XIV-a a Simpozionului de istorie Colocviile Putnei, după cum a precizat monahul Ieremia, secretarul Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna.
Dedicate în special istoriei Sfântului Ștefan cel Mare și istoriei Mănăstirii Putna, Colocviile de anul acesta vor conține, ca notă distinctivă, o secțiune dedicată epocii lui Petru Rareș. De asemenea, în cadrul întâlnirilor va fi evocată personalitatea reputatului bizantinolog Dumitru Nastase, de curând trecut la cele veșnice.
Vor fi prezentate comunicări ale unor cercetători consacrați și ale unor tineri cercetători din Franța, Grecia, Bulgaria, Ungaria și România.
Programul simpozionului este următorul:
MIERCURI, 4 septembrie 2013
orele 16.00 – 18.00
Te Deum – IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților; Deschiderea lucrărilor
orele 18.15 – 20.15
ELKA BAKALOVA, Pillar of Fire as Sign of Theophany: Word and Image (Some Examples from Postbyzantine Art)
MARGARITA KUIUMDJIEVA, In the Shadow of Your Wings: An Unusual Image of St Paraskeva
RADU G. PĂUN, IVAN BILIARSKY, Textul Sinodiconului Ortodoxiei din Triodul tipărit la Buzău în 1700. Considerații preliminare
JOI, 5 septembrie 2013 – Mănăstirea Moldovița
orele 9.40 – 13.15
ANDREI PIPPIDI, Un frate necunoscut al lui Petru Rareș
TEODORA ARTIMON, Persuasiuni medievale: Petru Rareș și retorica sa vizuală
ELENA FIREA, Ioan cel Nou – un sfânt militar ? Reprezentări ale Sfântului Ioan cel Nou în arta epocii lui Petru Rareș
IOAN-AUGUSTIN GURIȚĂ, Un tablou votiv regăsit
NIKOLAOS MERTZIMEKIS, FLORIN MARINESCU, Petru Rareș și Mănăstirea Zografu. Date necunoscute
orele 15.00 – 17.55
ȘTEFAN ANDREESCU, Vlad vodă Vintilă al Țării Românești și Mănăstirea Humor (1534)
OLIMPIA MITRIC, Un manuscris din perioada lui Iliaș Rareș, în Biblioteca Sileziană din Katowice (Polonia)
PETRONEL ZAHARIUC, Contribuții privitoare la istoria Mănăstirii Probota
BOGDAN-PETRU MALEON, Despre unele stăpâniri ale Mănăstirii Probota
†ƒ
VINERI, 6 septembrie 2013 – Mănăstirea Putna
orele 9.00 – 13.15
OVIDIU CRISTEA, Politică și știri în corespondența lui Ștefan cel Mare cu Brașovul
ALESSANDRO FLAVIO DUMITRAȘCU, Relațiile Moldovei cu genovezii în timpul lui Ștefan cel Mare: salutatio și dreptul de preemțiune
ALEXANDRU PÎNZAR, „El Capitano Generale del Re d†™Ungheria et del Valacho chiamato Stefano Vajovoda”. Statut și prestigiu reflectate în limbajul diplomatic al epocii lui Ștefan cel Mare
LIVIU PILAT, Observații privind armistițiul moldo-polon din 1497
MARIUS DIACONESCU, Poziția voievodului Transilvaniei față de stăpânirile domnilor Moldovei și Țării Românești în Ungaria în 1499
ANDREI PIPPIDI, Ahmed pașa, fiul lui Ștefan cel Mare ?
orele 16.30 – 20.05
RADU G. PĂUN, Pomenirea lui Ștefan cel Mare (și a urmașilor săi) la Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos. O îndreptare necesară
OVIDIU CRISTEA, Glasul lăncilor: pe marginea unui gest de putere al lui Bogdan al III-lea
SERGIU IOSIPESCU, Basarabia de la Ștefan cel Mare la Petru Rareș
OVIDIU OLAR, Sinodul de la Iași (1642). Crearea tradiției și geneza mitului
PROTOSINGHEL DOSOFTEI DIJMĂRESCU, Sfinții Moldovei până la sfârșitul secolului al XVII-lea
SMBĂTĂ, 7 septembrie 2013 – Mănăstirea Putna
orele 9.00 – 13.15
MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Refacerea Putnei – „proiect național” sau gest de putere ?
IOAN-AUGUSTIN GURIȚĂ, Note pe marginea unui manuscris putnean
ȘTEFAN S. GOROVEI, Facerea, prefacerea și desfacerea unei mari arhive. Mănăstirea Putna
MONAH ALEXIE COJOCARU, Despre doi egumeni și un „stareț”: Ghervasie, Antonie și Paisie
LIVIU PAPUC, Noi date despre părintele stareț Teofil Patraș
MONAH IUSTIN TABAN, Condicile unei epoci. Cărți de oaspeți ale Putnei din perioada 1948-1960
Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înființat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. În cursul activităților științifice circumscrise anului 2004 – an comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt 500” – s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului nostru și care să impulsioneze cercetarea lui.
Scopul Centrului este cercetarea istoriei epocii ștefaniene și a istoriei Mănăstirii Putna. De la înființare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la Institutul „Nicolae Iorga” din București treisprezece ediții de comunicări științifice, sub numele Colocviile Putnei. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupație austriacă (1775-1918), începând cu ediția a IX-a, acestea cuprind și o secțiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.
Foto: Arhivă
