Moaştele Sfântului Calinic de la Cernica au fost aduse miercuri seară în Biserica „Sfântul Visarion” din Capitală, unde a fost botezat în urmă cu mai bine de 230 ani.
Un sobor de 25 preoți a oficiat slujba privegherii de toată noaptea pentru a marca acest „moment unic din viața parohiei atât din punct de vedere istoric cât și duhovnicesc”, după cum a declarat pentru Trinitas TV Pr. Paroh Nicolae Crângașu.
Moaștele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Bucureșteanul, vor fi purtate în procesiunea Calea Sfinților joi la amiază, apoi vor fi așezate spre cinstire împreună cu cele ale Sf. Dimitrie cel Nou în baldachinul de lângă Catedrala Patriarhală.
Pentru o bună informare privind hramul Catedralei Patriarhale 2018 urmăriți Basilica.ro!
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut în 7 octombrie 1787, în Bucureşti, în cartierul „Sfântul Visarion”, uliţa Lefterescu, în familia micului boier Antonie Antonescu şi a Floarei, „buni patrioţi şi buni creştini”.
Pruncul a primit la botez numele de Constantin, naşă fiindu-i Ruxandra (Lucsandra) Văcărescu, născută Ruset (Rosetti), soţia banului Barbu Văcărescu.
Biserica Sfântul Visarion
Prima biserică a Parohiei Visarion ar fi fost făcută din lemn, la începutul secolului al XVIII-lea, informează Ziarul Lumina.
La vremea construirii acesteia, parohia făcea parte din „mahalaua Visarion”, loc sărac, aflat la marginea orașului. Bisericile a doua și a treia, ridicate pe același loc, au fost construite din zidărie. Din cauza degradării vechiului locaş, în anul 1913, a fost sfințită o nouă biserică parohială, cea de astăzi, iar în anul 1964 vechiul locaș de cult a fost demolat parțial, spațiul rămas funcționând ulterior ca bibliotecă parohială.
Marele istoric Nicolae Iorga consemnează că biserica acestei parohii a primit hramul „Sfântul Visarion-Arhiepiscopul Larisei” tocmai pentru faptul că locaşul a fost ridicat în timpul ciumei, sfântul fiind socotit apărător contra acestei boli:
„Pentru îmblânzirea mâniei lui Dumnezeu se aduse capul Sfântului Visarion apărătorul, căruia i s-a ridicat o nouă Biserică, de o bună arhitectură tradiţională, pe care enoriaşii o numesc şi azi: Visarion, fără a se gândi nici la sfântul care-şi va fi făcut datoria, nici la tristele împrejurări care au hotărât această ctitorie”.
Biserica nouă a fost construită după planurile arhitectului Ernest Doneaud, arhitect-şef al Capitalei, cel care a proiectat clădirea CEC-ului din Bucureşti şi Cazinoul din Constanţa.
Planul bisericii în suprafaţă de 230 mp este în formă de cruce treflată, iar arhitectura este o combinaţie a stilului bizantin şi moldovenesc, cu o turlă mare Pantocrator şi două turle mai mici laterale, cu scări de acces.
Pridvorul este deschis, în plan de formă ovală, cu trei arce supraînălţate, sprijinite pe patru coloane din piatră de Vraţa (Bulgaria), cu capiteluri şi baze înflorate, ridicate pe piedestale înalte, la baza cărora se află scările de la intrare.
Portalul de intrare, realizat din piatră, are un chenar ornamental, având pisania la partea superioară şi un panou semirotund cu o icoană în mozaic reprezentând-o pe Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul.
Foto credit: Ziarul Lumina
