Prima săptămână a Postului Mare este numită de mulți Părinți „Săptămâna curată”, pentru a arăta că fervoarea cu care e păzită trebuie să fie un model pentru toate celelalte săptămâni ale Postului.
La Bizanț și în Rusia toate activitățile publice erau suspendate în prima săptămână a Postului Mare pentru a lăsa pe fiecare să se dedice ascezei.
În ceea ce privește regulile de postire, la mănăstiri în special, această săptămână se aseamănă cu Săptămâna Mare.
„Omul prin post urcă spre Dumnezeu. Este adevărat că prima săptămână a Postului are mai multe slujbe și mai multe rânduieli. Are Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite și o ajunare, dar aceasta nu înseamnă că celelalte săptămâni sunt de o mai puțină importanță și nu înseamnă că dacă am început săptămâna cu bine putem să mai lăsăm puțin efortul și nevoința pe planul al doilea, ci dimpotrivă trebuie să dăm și mai mult”, a explicat Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei.
Cu toate că, din punct de vedere ascetic, prima săptămână a Postului este una mai aspră, Părinții Bisericii insistă asupra necesității continuării nevoințelor în toate celelalte săptămâni și condamnă părerile conform cărora aceasta ar fi un „rezumat” al întregului Post.
