Într-un interviu referitor la Sfânta și Marea Marți, pr. Stelian Tofană, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, a vorbit despre puterea credinței, care sfidează și depășește normele rațiunii.

Relatând episodul în care Mântuitorul blestemă smochinul, iar acesta se usucă, clericul a explicat faptul că această minune a fost făcută pentru cei din preajmă, pentru ucenici, mai ales pentru că se găseau cu câteva zile înainte de Patimile și Învierea Sa.

„El voia ca prin acest fapt care s-a petrecut, echivalat cu o minune, să transmită un mesaj legat de puterea credinței”.

„Faptul că ne spune nouă «dacă avem credință, orice este posibil în viața noastră», și le spune ucenicilor, «dacă veți avea credință, nu veți face numai ce s-a întâmplat cu smochinul, ci ceva chiar mai mult», și anume, veți zice muntelui acestuia să se mute în mare și se va muta”.

Totul este posibil prin credință

Preotul Stelian Tofană a subliniat, de asemenea, că Mântuitorul nu se referă la un munte din piatră, ci folosește o metaforă, pentru a arăta că „așa cum ni se pare aproape imposibil de realizat mutarea unui munte în mare, dacă îi spunem să se mute invocând credința, așa și lucrurile cele mai imposibile de realizat și care nu intră în sfera raționalizării noastre, adică în sfera cugetării sau a rațiunii, ele se vor realiza”.

„Totul este posibil dincolo de rațiune, totul este posibil dincolo de logică, orice lucru în viața noastră se poate întâmpla, se poate realiza, dacă apelăm la acea forță din noi”.

„Credința este o energie care face totul posibil în viața noastră, și pe cele dincolo de logică. Cele pe care noi le percepem în jur și care se petrec cu noi și în viața noastră sunt cele care intră în sfera de înțelegere a rațiunii. Numai că în viața noastră, multe se petrec după alte legi, care nu intră în sfera logicii și rațiunii, ci în sfera credinței, în ele intri și operezi”.

Explicând definiția credinței, oferită de Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Evrei: „Iar credinţa este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (Evrei 11:1), pr. Stelian Tofană a subliniat:

„Ceea ce tu nădăjduiești, să fii în credință că se va întâmpla – adică obiectul nădejdii tale, obiectul speranței tale, care este un obiect al viitorului, poate fi acum prezent – iar, dovedirea lucrurilor celor nevăzute înseamnă că poate fi dovedit acum ca fapt real”.