Pelerinaj athonit la Cluj

Timp de 24 de ore, Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca a fost gazda sfintelor moaște ale Sfântului Ioan Botezătorul, ale Sfântului Apostol și Evanghelist Matei, ale Sfântului Mare Mucenic și Arhidiacon Ștefan și ale Sfintei Mucenițe Varvara, oseminte aduse de la Schitul românesc Prodromul, Sfântul Munte Athos. Mii de credincioși au trecut pe la raclele cu sfintele moaște așezate în catedrală, participând la sfintele slujbe care au fost oficiate aici de Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului.

Pelerinajul moaștelor din Sfântul Munte în țara noastră a început pe 6 septembrie, la Mediaș, la Cluj-Napoca ajungând luni, 12 septembrie. Raclele cu moaștele celor patru sfinți au fost întâmpinate la ora 16.30, în curtea Arhiepiscopiei Clujului, de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, de Preasfințitul Episcop-vicar Vasile Someșanul, membri ai Permanenței eparhiale, preoți, diaconi și credincioși. După ce s-a săvârșit aici o rugăciune, moaștele au fost purtate în procesiune în jurul catedralei, după care au fost așezate în biserică, unde credincioșii au început să se închine și unde Preasfințitul Vasile Someșanul a oficiat Privegherea, alături de părinții athoniți și de slujitorii catedralei. Încă înainte de sosirea moaștelor în oraș, credincioșii au ajuns la catedrală pentru a le întâmpina. Până târziu, mii de oameni au așteptat la rând pentru a intra în catedrală, iar alte mii au venit marți, de la primele ore ale dimineții, continuând să stea la rând pe tot parcursul zilei.

Marți dimineață, slujbele au început la ora 8.00, cu Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul, urmat de Ceasurile I, III și VI, iar la ora 9.30 a început Sfânta Liturghie arhierească, oficiată de Preasfințitul Vasile Someșanul.

În cuvântul adresat în cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Episcop Vasile a mulțumit părinților athoniți pentru aducerea sfintelor moaște și la Cluj-Napoca: „Bunul Dumnezeu să le răsplătească pentru osteneala și jertfa cuvioșiilor lor și nouă, tuturor, cei prezenți, cei ce v-ați închinat în tot acest răstimp la sfintele moaște, dar și celor dragi și cunoscuți ai noștri, pentru nevoința cuvioșilor părinți și pentru harul adus de sfintele moaște. Bunul Dumnezeu și Maica Domnului să ne ajute să fim vrednici de jertfa Mântuitorului nostru Iisus Hristos și, prin noi, la fel cum prin sfinții făcuți nouă cunoscuți de Dumnezeu, să putem să sporim pacea și bucuria în noi, în familiile noastre și în lumea în care trăim”.

Un pelerinaj de suflet

Aproximativ 20 de jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca au asigurat măsurile de ordine publică la Catedrala Mitropolitană din oraș, atât în interior, cât și în Piața Avram Iancu. Catedrala a rămas deschisă toată noaptea de luni spre marți, agenții fiind non-stop la datorie pentru a asigura un climat normal în desfășurarea pelerinajului.

De la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, sfintele moaște au ajuns marți după-amiaza la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel, acolo unde alte mulțimi de credincioși le-au adus cinstire. Pelerinajul a continuat apoi spre Brașov, moaștele întorcându-se în Grecia pe 19 septembrie.

Efortul părinților athoniți

Trecând pe la Schitul Prodromul, ca de altfel și pe la alte mănăstiri din Muntele Athos, un credincios din Mediaș a propus un pelerinaj cu sfintele moaște în Transilvania. Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a preluat inițiativa și a făcut toate demersurile necesare pentru ca solicitarea credincioșilor ardeleni să ajungă la conducerea Sfântului Munte și să fie aprobată, spre folosul duhovnicesc al românilor ortodocși.

Nu a fost deloc ușor ca sfintele oseminte să fie scoase din schit, ci acțiunea a necesitat eforturi susținute. Întregul proces a fost urmărit îndeaproape de părintele Iustinian Stoica de la Schitul Prodromul, care, într-un interviu acordat radio Renașterea, a dat mărturie despre pașii care au fost necesari spre împlinirea dorinței credicnioșilor transilvăneni.

„De când a fost gândul cel frumos și luminos, cel bun, al domnului director general Mircea Vescan de la Mediaș, ca sfintele moaște să fie aduse de la mănăstirea românească Prodromul, să fie aduse în Transilvania pentru închinare, deja au început piedici și greutăți și probleme. Nu a fost ușor, pentru că trebuie îndeplinite niște formalități foarte riguroase. A trebuit ca Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu de la Sibiu, să facă o scrisoare către noi în grecește și în românește, în care să ne roage și să fim de acord ca să vină Sfintele Moaște spre închinare în țară. Am făcut demersul către Mănăstirea Marea Lavră, de care aparținem noi, pentru că noi nu avem acces să comunicăm direct cu conducerea Muntelui Athos, ci numai prin mănăstirea de care aparținem, mănăstirea Lavră. Mănăstirea Lavră a primit o scrisoare de la noi și pe cea în original a Mitropolitului Laurențiu, scrisă în grecește, ei la rândul lor au discutat-o în sinaxă, în consiliul de conducere al mănăstirii, au aprobat și au înaintat-o spre aprobare conducerii Muntelui Athos”, a precizat părintele Iustinian după cum ne informează Radio Renașterea.

Scurt istoric al Schitului Prodromul

Schitul Prodromul a fost întemeiat între anii 1852-1866 de ieroschimonahul Nifon Ionescu și ucenicul său, ieroschimonahul Nectarie. Dorind să aibă la acest schit o icoană cu Maica Domnului, la care avea multă evlavie, părintele Nifon a căutat un pictor care să o realizeze, găsindu-l la Iași. În lucrarea sa, pictorul nu reaușea să ilustreze frumos fețele, dar postind și rugându-se o zi întreagă, Maica Domnului a înfrumusețat fețele în chip minunat. De la această primă minune, în drumul ei, Icoana făcea nenumărate lucruri miraculoase, tămăduind mulțime de bolnavi din mai multe orașe. Icoana Maicii Domnului poartă numele „Prodromița” și se prăznuiește pe 12 iulie.

În Schitul Prodromul se mai află și alte icoane făcătoare de minuni care o întruchipează pe Maica Domnului: Icoana Maicii Domnului „Apărătoare de foc”, „Înainte Vestitoarea” și „Ctitorita”. De asemenea, aici se găsesc icoana Sfintei Treimi și icoana Sfântului Ioan Botezătorul.

Dintre sfintele moaște adăpostite de biserica schitului le amintim pe cele ale Sfinților Ierarhi Ioan Gură de Aur, Grigorie Teologul și Modest, Patriarhul Ierusalimului, ale Sfântului Apostol Matei, ale Sfintei Mucenițe Varvara, ale Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, ale Sfântului Mucenic Trifon, ale Sfinților Doctori fără de arginți Cosma și Damian și ale Cuviosului Antipa de la Calapodești.

În prezent în Schitul românesc Prodromul se nevoiesc 25 de călugări români.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Ortodoxia Românească în Ungaria

Cu ocazia Zilei Ungariei (23 Octombrie), prezentăm principalele date despre românii ortodocși din această țară. Românii din Ungaria se împart în două principale categorii: comunitatea istorică românească a românilor care, după trasarea graniţelor actuale, au…