În Duminica a patra după Rusalii, Patriarhul Daniel a explicat cum iubirea vindecătoare a lui Hristos și rugăciunea unui centurion roman virtuos au salvat viața unui om. În partea a doua a predicii, Preafericirea Sa a vorbit despre viața și virtuțile Sfântului Ștefan cel Mare, un domnitor român credincios și rugător.
Patriarhul Daniel a participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Reședința Patriarhală.
Virtuțile sutașului păgân
La predică, Preafericirea Sa a reluat și aprofundat textul evanghelic duminical care prezintă vindecarea slugii unui sutaș (centurion) roman. Fiind considerat păgân de evrei, acesta nu a îndrăznit să-l cheme pe Iisus în casa sa și i-a cerut să-l vindece pe robul său numai prin cuvânt.
Părintele Patriarh a remarcat virtuțile sutașului.
„Mai întâi era un om milos, milostiv, un om care arată compasiune și suferă cu cel ce suferă. Apoi, este un om smerit – spune «Nu sunt vrednic să intri sub acoperișul casei mele». Și, în al treilea rând, are o credință puternică, anume că Iisus din Nazaret, care a vindecat o mulțime de bolnavi, poate să vindece doar prin cuvânt pronunțat de la distanță pe servitorul său”.
Sutașul a primit ceea ce a cerut exact în momentul în care Hristos a zis: „Du-te, fie ție după cum ai crezut!”.
„Vedem că Mântuitorul Iisus Hristos este Cuvântul dătător de sănătate și de viață”, a subliniat Patriarhul României.
Importanța rugăciunii pentru cei bolnavi
„Evanghelia de astăzi are un aspect filantropic, caritabil arătând iubirea milostivă a sutașului față de servitorul său. Dar, la această iubire milostivă răspunde și iubirea milostivă a lui Hristos care vindecă pe servitor la cererea sutașului”.
În același timp, a continuat Patriarhul, „este și o evanghelie profetică care prevestește convertirea multor neamuri la creștinism”. „Acest centurion roman a văzut că de fapt închinarea la idolii păgâni nu folosește la nimic și, în sufletul său, a renunțat la credința politeistă romană. A văzut că adevărata credință este credința în Dumnezeu care vindecă, care iartă, care ridică, dăruiește viață. A crezut în Iisus Hristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu vindecător și dătător de viață”.
„Această evanghelie ne arată și importanța rugăciunii pentru cei bolnavi. Servitorul sutașului nu putea să vină la Iisus, nu putea să se mai roage cât trebuie și, de aceea, stăpânul său devine cel care exprimă durerea și suferința bolii lui. Vine la Iisus și îi cere Lui să se roage și El îl vindecă văzând iubirea milostivă a sutașului”.
„La bunătatea sutașului milos răspunde bunătatea lui Hristos cel ce vindecă pe sluga bolnavă”.
Părintele Patriarh a menționat că cea mai semnificativă rugăciune pentru bolnavi este Taina Sfântului Maslu. Preafericirea Sa a explicat apoi că „rugăciunea arată iubirea frățească a credincioșilor față de cei bolnavi iar prezența celor care se roagă lângă patul sau în casa celor bolnavi este o binecuvântare chiar dacă nu se întâmplă în mod minunat o vindecare”.
„Atunci când cineva este alături de un bolnav, se roagă pentru el, îl încurajează, îl consolează, îi aduce o alinare și nu-l lasă să sufere în singurătate”.
Virtuțile Sfântului Ștefan cel Mare
În partea a doua a cuvântului rostit în Paraclisul Reședinței Patriarhale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre viața Sfântului Ștefan cel Mare, cinstit în data de 2 iulie.
Patriarhul Daniel a amintit că Sfântul Ștefan a ctitorit 44 de biserici și a fost un apărător al creștinătății în fața expansiunii otomane.
Totodată, voievodul a fost un om virtuos.
„A ajutat mulți oameni săraci, împroprietărind pe cei săraci dar viteji în războaie și a fost un om drept și milostiv. Dar, în mod deosebit, se ruga mult. Purta pe câmpul de luptă icoana triptic (…) și Sfânta Cruce. Este un domnitor foarte credincios, care l‑a avut duhovnic și sfătuitor pe Sfântul Daniil Sihastrul. De aceea, Biserica în 1992, i‑a trecut pe amândoi în calendar în aceeași ședință de lucru a Sfântului Sinod”.
Foto deschidere: Patriarhul Daniel la Mormântul Sfântului Ștefan, 14 august 2021. ©Basilica.ro / Mircea Florescu
