Părintele Emanuel Tăpălagă, Vicarul Voivodinei, și Părintele Boian Alexandrovici, Vicarul Timocului, au primit marți de la Părintele Patriarh Daniel Ordinul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit”.
Ordinul este decernat pentru „susținerea și promovarea credinței creștin-ortodoxe, a filantropiei, a pelerinajelor, a culturii românești, a vieții parohiale și a vieții monahale”.
Organizare statutară în Voivodina
Părintele Emanuel Tăpălagă este Vicarul Voivodinei din 2017. Provocarea anului pentru Vicarul Voivodinei a fost să se asigure că pune în practică o decizie a Sfântului Sinod prin care se cerea ca toate parohiile vicariatului să funcționează conform Statutului Bisericii Ortodoxe Române.
Acesta prevede ca preoții parohi să fie și președinții consiliilor parohiale. „Am reușit prin dialog, prin explicarea semnificației rolului Președintelui de consiliu parohial: preotul, spune Părintele Patriarh Daniel, este cel care prezidează Euharistia și trebuie să le prezideze și pe celelalte, cele administrative”, a explicat pentru Basilica.ro Părintele Emanuel Tăpălagă.
Adaptându-se la specificul fiecărei comunități, Vicarul de Voivodina a reușit să comunice și să convingă, chiar dacă a trecut și prin momente mai dificile.
„Nădăjduim ca prin venirea noului chiriarh situația să se îmbunătățească și mai mult. De aceea am și dorit ca toate lucrurile acestea să se întâmple înainte de venirea Preasfinției Sale. Îl așteptăm cu multă bucurie să continuăm lucrarea aceasta. Nu este ușoară, dar împreună putem aduce mai multe roade pe acest pământ binecuvântat de Dumnezeu al Banatului Sârbesc, de fapt Banatul istoric românesc”, încheie Părintele Emanuel Tăpălagă, referindu-se la noul ierarh al Daciei Felix.
În Voivodina sunt 38 de parohii organizate în șase protopopiate, care deservesc cel puțin 20.000 de români. Românii din această regiune au dreptul la școli și serviciu liturgic în limba română.
De la zero la 26 de parohii în Timoc
Părintele Boian Alexandrovici, Vicarul Timocului, a constituit în 2003 prima parohie românească din Timoc, din împuternicirea Preasfințitului Părinte Daniil, Episcopul de atunci al Daciei Felix. A creat prima comunitate ortodoxă românească din zonă la Mălainița, în satul natal.
„Așa am reușit să fac o biserică într-o jurisdicție unde Biserica Românească nu mai fusese prezentă de 200 de ani. Și toată casa mea a devenit parte a Bisericii Ortodoxe Române”, explică Vicarul Timocului.
„Se spunea mereu că nu este momentul pentru Timoc, că lucrurile sunt prea complicate. Dar la fel se spunea și în 1936, că încă nu e momentul. M-am gândit că nu puteam aștepta la nesfârșit, până la pierderea identității. Dacă nu acum, atunci când?”
„Din 2003, când nu exista nicio biserică românească, și până astăzi, în regiunea Serbiei de nord-est au fost înființate Mănăstirea Mălainița, Vicariatul Ortodox Românesc cu sediul la Negotin, 12 biserici și paraclise și alte câteva în construcție, trei protopopiate, 26 de parohii, deservite de opt preoți. Mulțumesc lui Dumnezeu că am găsit sprijin în Părintele Patriarh Daniel, care cunoaște foarte bine situația noastră”, adaugă Părintele Boian Alexandrovici.
Situația românilor din Valea Timocului este mai dificilă, pentru că nu au nici școli, nici lege care să le asigure dreptul la serviciu religios în limba română.
Vicarul Timocului spune că vicariatul său cuprinde românii de pe Valea Timocului, dar și a Moravei, precum și pe cei din Munții Omoli: „Aici sunt 154 de sate 100% românești plus 48 de localități mixte, în jur de 300.000 de români, chiar dacă în statistici nu apar la fel.”
În statistici apar doar 38.000 de români în Valea Timocului, din care peste 35.000 s-au declarat vlahi.
Este aceeași situație ca în cazul românilor din Republica Moldova și Ucraina: după mulți ani de politici de deznaționalizare, au ajuns să se declare moldoveni, nu români, ceea ce face ca grupul etnic românesc să numere pe hârtie mult mai puțini membri decât în realitate.
„Noi, românii din Valea Timocului, nu am avut nici școală în limba noastră și nici nu putem folosi în mod oficial limba română în biserici. Așa că între noi tradiția și jocul, cântecul românesc ne-au păstrat. Pe acestea nu a putut nimeni să le interzică”, spune Părintele Boian Alexandrovici.
„Dar suntem la noi acasă. Suntem cetățeni loiali ai Serbiei. Am trecut multe țări, multe stăpâniri, dar am rămas aici. Și, când ești la tine acasă, nu te gândești să pleci la greutăți, ca să-ți fie mai ușor.”
Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț este unul dintre ocrotitorii românilor din afara granițelor. Ordinul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit” a fost aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința de lucru din 16 decembrie 2021. Este destinat totodată și scriitorilor creștin-ortodocși, bibliotecarilor și monahilor cu viață aleasă.
Foto credit: Ziarul Lumina
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
