Părintele Paisie Olaru a trecut la cele veșnice la 18 octombrie 1990. La Catedrala Patriarhală din București, după Sfânta Liturghie, a fost oficiată, astăzi, la împlinirea a 23 de ani de la trecerea sa la Domnul, o slujbă de pomenire, de un sobor de preoți și diaconi slujitori la Catedrala Patriarhală.
Părintele Paisie Olaru s-a născut la 20 iunie 1897 în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani, primind la botez numele de Petru. A intrat în obștea Schitului Cozancea – Botoșani în anul 1921, iar un an mai târziu a fost tuns în monahism ca schimonah, primind numele de Paisie. A fost hirotonit diacon la 14 octombrie 1943 și preot la 4 aprilie 1947, a fost egumen al schitului timp de un an, între 1947-1948. În 1948 s-a retras la Mănăstirea Neamț, între anii 1949-1953 a viețuit la Mănăstirea Slatina-Suceava, iar din 1954, la Mănăstirea Sihăstria.
Până la sfârșitul vieții a fost duhovnic al obștii și al credincioșilor veniți în număr mare din toate colțurile țării, între 1972-1984 s-a nevoit la Schitul Sihla.
