Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat în cartea „Brâncuși, sculptor creștin ortodox” semnificațiile mai multor opere ale marelui artist.
Operele amplasate în parcul central din Târgu Jiu ridicate în anii 1937-1938 „sunt un memorial închinat eroilor, în care jertfa ca dăruire de sine este transfigurată în iubire a vieţii eterne”, notează Patriarhul Daniel.
Ansamblul format din Masa Tăcerii și Poarta Sărutului așezat în parcul central a fost integrat armonios cu Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” ceea ce îl face monument pentru cultul morților.
Masa Tăcerii
„În viziunea lui Brâncuși, Masa Tăcerii este atât un memorial al eroilor români care au înroșit cu sângele lor apele Jiului luptând pentru libertatea și unitatea poporului român, cât și o chemare la o meditaţie asupra misterului vieţii și al morţii ca dăruire jertfelnică de sine pentru alţii”.
Preafericirea Sa consideră că ,,cine se reculege la Masa Tăcerii poate privi în ax peste pragul de sus al Porţii Sărutului, prin crucea Bisericii ‹Sfinţii Apostoli Petru și Pavel›, spre Coloana fără de sfârșit sau ‹Coloana nemuririi›. Prin urmare, în această vedere axială și axiologică, tăcerea și odihna se prefac în Trecere-Mutaţie spre Înviere și Viaţă veșnică”.
Poarta Sărutului
Despre Poarta Sărutului, Patriarhul României scrie că este „simbol al iubirii eterne, ca biruinţă asupra morţii. În acest sens, Poarta Sărutului este un monument pascal, adică el reprezintă o trecere prin moarte și dincolo de moarte, în nemurirea simbolizată de Coloana fără sfârșit sau „‹Coloana nemuririi›”.
Preafericitul Părinte Daniel oferă mai multe detalii despre Poarta Sărutului: „sărutul semnifică atât ultima sărutare a celor plecaţi pe front, cât și ultima sărutare dată mortului în timpul slujbei ortodoxe de înmormântare, ca semn de comuniune, prin rugăciunea de iertare și mântuire mai tare decât moartea, a celor vii pentru cei trecuţi la cele veșnice”.
Coloana infinitului
Monumentul care întregește trioul din ansamblul de la Târgu Jiu este Coloana fără sfârșit, fiind „un simbol al biruinţei iubirii eterne asupra morţii, precum și simbol al înălţării omului în lumină veșnică”.
„Coloana fără sfârșit, care începe cu jumătate de octoedru ieșind din pământ, ca arbore al vieţii umane, și se finalizează cu o altă jumătate de octoedru intrând în cer, ca ofrandă pascală sau dăruire de sine a omului, a fost în mod voit amplasat de Brâncuși nu în faţa bisericii ‹Sfinţii Apostoli Petru și Pavel›, ci dincolo de ea, tocmai pentru că numai prin Biserică omul credincios dobândește mântuirea și viaţa veșnică în Hristos”.
Săruturile lui Brâncuși
„Săruturile sculptate de Brâncuși în anii 1907, 1910, 1919 și 1940 (1945?), ca simboluri ale iubirii nupțiale, roditoare de viață umană, se integrează și se transfigurează în stâlpii Porții Sărutului, în acei ochi mari și cordiali ai unei iubiri eterne, mai tari decât moartea, iubire concentrată în nemuritorul suflet-ochi, văzător al luminii netrecătoare din cetatea Ierusalimului ceresc”, scrie Preafericitul Părinte Patriarh.
Părintele Patriarh citează în cartea sa, explicațiile lui Constantin Brâncuși scrise de Constantin Zărnescu în „Aforismele și textele lui Brâncuși”, despre evoluția de la Sărut la Poarta Sărutului: „În Sărutul nu a fost vorba despre o copie idelă a două modele – bărbat și femeie, care se drăgostesc, ci despre o viziune a iubirii fără de moarte, pe care eu «am văzut-o» cu ochiul minţii, (…) însuși misterul acestei iubiri care va supravieţui, chiar și dincolo de mormânt.”
Despre coloanele Porții Sărutului Brâncuși spune că „sunt rodul unor îndelungi ani de căutări. La început, am tăiat direct în piatră grupul celor două fiinţe înlănţuite. Iar apoi, după mai multă vreme (peste 30 de ani), m-a purtat, constant, gândul spre eternizarea uneiînalte Porţi …, a unei Porţi prin care se poate trece dincolo”.
Mai multe explicații despre operele lui Brâncuși puteți găsi în cartea Patriarhului Daniel, „Brâncuși, sculptor creștin ortodox”, disponibilă gratuit online.
Opera de artă „Sărutul” a lui Constantin Brâncuși este expusă până pe 30 august la galeria de artă Art Safari din București.
Sursă foto: Ziarul Lumina
