Crucea de mormânt a lui Toader Turda, tatăl renumitului interpret de muzică populară Gheorghe Turda, a fost adusă de la Cimitirul Vesel din Săpânţa la Muzeul Satului din Bucureşti, informează Ziarul Lumina.
A fost aşezată în curtea Bisericii Dragomirești-Maramureș din incinta instituţiei, fiind darul lui Gheorghe Turda pentru muzeul bucureştean.
„Îi mulţumesc doamnei Popoiu, care a binevoit şi a aprobat proiectul meu ca această cruce să poposească definitiv aici. La această mare sărbătoare şi la acest moment de suflet au venit lângă noi oameni dragi inimii, pe care îi îmbrăţişez şi le mulţumesc tuturor”, a spus Gheorghe Turda
„Momentul sfinţirii acestei cruci este încărcat de semnificaţii”, a spus părintele Florin Şerbănescu. El a explicat că aşezarea crucii în muzeu aduce „un colţ de Maramureş” în capitală, „ea fiind un monument de artă spirituală populară”.
„Muzeul Naţional al Satului, cu atâtea valori ale civilizaţiei noastre tradiţionale pe care le înmănunchează de mulţi ani, ne-a chemat pe toţi iubitorii de cultură autentică românească, astăzi fiind un prilej deosebit de pomenire şi aducere aminte a lui Dimitrie Gusti şi a tuturor marilor colaboratori care au înmiresmat cu harul lor artistic şi profesional viaţa acestei instituţii muzeale. Aşezarea acestei cruci lângă cele deja existente în curtea acestei biserici arată legătura foarte puternică în spiritualitatea ortodoxă dintre cei vii şi cei adormiţi în Domnul”, a spus pr. Şerbănescu.
Satul românesc se schimbă, el nu dispare
Directorul general al Muzeului Satului din Bucureşti, conf. univ Paula Popoiu, a evidenţiat importanţa momentului pentru instituţia pe care o conduce.
„Muzeul Satului s-a îmbogăţit prin prezenţa unui nou monument de o valoare cu totul şi cu totul deosebită, dar şi prin prezenţa atâtor oameni extraordinari, dovadă a faptului că această instituţie de cultură, în mijlocul unui mare oraş, este păstrătoare de valori, de tradiţii. Astfel, Muzeul Satului este mărturia faptului că, deşi satul românesc se schimbă, el nu dispare”, a spus conf. univ dr. Paula Popoiu.
În încheiere, au fost interpretate cântări şi pricesne tradiţionale închinate cinstitei Cruci.
Săpânţa
Satul maramureşean, atestat documentar în 1373, reprezintă o atracţie turistică la nivel internaţional. Săpânţa este vestit pentru cimitirul vesel, operă a meșterului Stan Pătraș – 1935.
În apropiere se află şi mănăstirea Săpâna Peri. Cu o înălțime maximă de 78 m, lăcaşul de cult se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România.
Dacă ajungeţi la Săpânța puteţi vizita și Rezervația naturală “Mlaștina Poiana Brazilor” sau Vâltorile din Săpânța – construcții conice realizate din bușteni în care apă captată din râu formează un vârtej puternic.
Foto credit: Ziarul Lumina
