Autoritățile de la Kiev au recunoscut miercuri limba română drept limba oficială a minorității române din Ucraina. Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu la finalul ședinței comune de la Kiev a guvernelor României și Ucrainei. Premierul a vorbit de libertatea preoților de a sluji în limba română, dar nu a menționat și educația în limba română.
Desemnarea limbii române ca limbă oficială a minorității române din țara vecină are loc în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.
„La fel de important cred că este să ne asigurăm că preoţii români ortodocşi vor oficia în continuare serviciile religioase în limba română. Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar păstrarea identităţii religioase şi a limbii de slujire sunt principii fundamentale pentru orice societate”, a spus premierul Marcel Ciolacu.
Președintele Iohannis a salutat decizia pe rețeaua socială X.com, unde a numit limbajul moldovenesc drept unul „artificial”.
I welcome the step taken today by 🇺🇦Govt. in implementing the understanding on the issue of so-called “Moldovan” artificial language I reached with President @ZelenskyyUa last week in Bucharest.Important step for building a strong strategic partnership btw 🇷🇴&🇺🇦 states&societies.
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) October 18, 2023
Totuși, nu este clar dacă actuala recunoaștere a limbii române ca limbă oficială vorbită de românii din Ucraina îi va ajuta pe aceștia în conservarea identității lor.
„Ne bucură știrea. Credem că va fi un punct din care va porni rezolvarea unor probleme create”, a declarat, pentru Basilica.ro, Aurica Bojescu, secretarul Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”.
„Dar încă nu a apărut niciun document care să ne permită să vedem pași concreți. În învățământ nu s-au produs schimbări și la ultima întâlnire i-am comunicat Comisarului UE pentru Extindere lucrul acesta.”
Ucraina are nevoie de o lege a educației în acord cu Constituția
Legea din Ucraina nu mai permite predarea integrală în limba română în școlile din comunitățile românești.
Elevii de clasa a cincea încă nu au manuale în limba română, iar cei mai mari nu au posibilitatea de a susține Bacalaureatul nici la Limba și literatura română, nici la alte materii în limba română. De altfel, orele alocate studierii Limbii și literaturii române au scăzut în unele clase până la două pe săptămână.
„Procesul de învățământ în limba maternă a fost afectat de Legea educației și de Legea pentru învățământul mediu general”, explică Aurica Bojescu.
„Noi cerem să fie cum a fost timp de sute de ani: s-a învățat în limba maternă și s-a studiat foarte bine limba de stat. Iar copiii noștri sunt integrați peste tot. Se duc la instituții de învățământ superior în Ucraina și nimeni nu este exmatriculat din cauză că nu poate învăța.”
Drept dovadă, elevii români iau examenul de Bacalaureat cu notă maximă atât la disciplinele școlare pe care le studiază în limba română, cât și la Limba și literatura ucraineană.
De exemplu, anul acesta, șase elevi români de la Liceul „Mihai Eminescu” din satul Carapciu, regiunea Cernăuți, au obținut punctaj maxim la diferite discipline, inclusiv la Limba ucraineană.
În clasamentul pe toată Ucraina realizat de Ministerul Educației de Kiev, foarte multe școli cu predare în limba română s-au clasat în primele 100. Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu este al treilea în regiunea Cernăuți după nota medie la Bacalaureat.
„Ar fi bună o întâlnire între cele două ministere ale educației din Ucraina și România, cu participarea noastră, în așa fel încât schimbările legislative să restabilească sistemul de învățământ pe care l-am avut și să ne ajute să revenim la normele din Constituție, unde dreptul la educație în limba maternă este garantat”, spune Aurica Bojescu.
„Ne așteptăm ca drepturile minorităților naționale să fie discutate și în ședințele comune ale Comisiei Mixte Interguvernamentale Ucraina-România.”
Un viitor recensământ ar trebui să elimine noțiunea de „moldovean”
Nu este deocamdată clar dacă recunoașterea limbii române ca unică limbă a românilor din Ucraina va anula împărțirea artificială a românilor în două minorități: români și „moldoveni”, românii fiind a doua cea mai numeroasă minoritate națională din Ucraina după cea rusească.
Cea mai numeroasă minoritate din Ucraina este cea a rușilor, care formează peste 17% din populație, conform celui mai recent recensământ. Românii din Ucraina numără aproximativ 500.000 de persoane. În urma deceniilor de propagandă sovietică, două treimi din românii din Ucraina se identificau la recensăminte drept „moldoveni” și numai o treime drept „români”.
Ar fi necesară și corectă recunoașterea românilor ca populație băștinașă a Ucrainei, un termen utilizat în legislația țării vecine, pentru că ei sunt urmașii românilor care au trăit din moși-strămoși în Regiunile Cernăuți (Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei și Ținutul Herța), Odesa (Bugeac), Transcarpatia (Maramureșul istoric).
Iar dacă în localitățile din regiunea Cernăuți în care românii se declarau la un moment dat „moldoveni” (rezultat al influenței sovietice), limba oficială de predare în școli este dintotdeauna limba română, situația ar trebui să fie la fel și în regiunea Odesa.
Vezi și:
- Profesorii români din România și Ucraina s-au reunit la un congres desfășurat în nordul și sudul Bucovinei
- Legea minorităților din Ucraina trebuie regândită: Șeful Dep. pentru Românii de Pretutindeni în Maramureșul istoric
- Eleve românce din regiunea Odesa recită versuri din opera lui Mihai Eminescu
- Trei școli românești din Regiunea Odesa își apără în instanță dreptul de predare în limba maternă
Foto credit: Facebook / Ziarul „Zorile Bucovinei”
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
