Între 11-12 martie 2009, a avut loc la Sofia, Bulgaria, la invitația Sanctității Sale Patriarhul Bulgariei Maxim, Întrunirea de lucru a reprezentanților Bisericilor Ortodoxe autocefale – ca o continuare normală a întrunirii Sfântului Sinod Panortodox Extins și Supra-jurisdicțional din 1998 – la care au fost discutate problemele prezentate la 22 ianuarie 2009 la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, în legătură cu aplicarea deciziilor nr. 412/03 și nr. 35677/04, privind persoanele care s-au rupt de unitatea Bisericii Ortodoxe Bulgare.
Pe această bază, participanții la întrunire au exprimat următoarele:
1.Unitatea Bisericii Ortodoxe Bulgare și canonicitatea Sfântului Sinod și a Sanctității Sale Patriarhul Maxim sunt dincolo de orice îndoială din punctul de vedere al dreptului canonic și al Bisericii Panortodoxe. Declarăm că Biserica Ortodoxă Bulgară a fost și va fi una. Schisma existentă în cadrul Bisericii Ortodoxe Bulgare în perioada 1992 – 1998 a fost depășită prin deciziile Sfântului Sinod Panortodox Extins și Supra-jurisdicțional din 30.09 – 01.10.1998, luate în conformitate cu sfintele canoane ale Bisericii Ortodoxe. Deciziile acestui Sinod au autoritate canonică și sunt obligatorii pentru toți creștinii ortodocși, un act care pune punct final dureroasei schisme din cadrul Bisericii Ortodoxe Bulgare. Persoanele care s-au rupt de unitatea Bisericii au ocazia să re reîntoarcă prin pocăință.
2. Aici se pune întrebarea: de ce aceste decizii ale Întrunirii [din 1998 n.tr.] nu au fost discutate și luate în considerație în decizia Curții Europene pentru drepturile omului de la Strasbourg, afectând, astfel, decizia sa finală? Având în vedere că această decizie cu autoritate obligatorie a Întrunirii a pus capăt schismei din cadrul Bisericii Ortodoxe Bulgare, nu se poate pretinde că Statul bulgar ar fi intervenit ilegal, inclusiv în ceea ce privește măsurile legislative din cadrul afacerilor interne ale Bisericii Ortodoxe Bulgare.
3. Potrivit principiilor și practicii Curții, libertatea religioasă prevede respectarea drepturilor autonome ale fiecărei religii. În cazul Bisericii Ortodoxe, există dreptul canonic.
4. Concluzia Curții conform căreia Statul trebuie să fie neutru în ceea ce privește religia tradițională – Creștin Ortodoxă Răsăriteană (Art. 13 & 3 din Constituția Republicii Bulgaria) nu constituie o obligație inclusă în scopul Convenției europene a Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Legea cultelor religioase, adoptată de Parlamentul Bulgariei în anul 2002 exprimă identitatea națională bulgară, fără ca, în același timp, să contravină practicii europene. Datorită tocmai acestei Legi, Statul bulgar a fost capabil să depășească consecințele negative ale amestecului în activitatea internă bisericească și, astfel, a restaurat dreptatea în privința Bisericii Ortodoxe Bulgare.
5. Reprezentanții Bisericilor locale solicită guvernului Republici Bulgaria să apere interesul canonic al Bisericii Ortodoxe Bulgare. Prin apărarea Bisericii Ortodoxe Bulgare, conducătorii statului vor apăra identitatea poporului bulgar, credința sa de secole, specificitatea sa religioasă și culturală, unitatea și solidaritatea.
Pe baza circumstanțelor și a motivelor in luarea deciziei de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, participanții consideră că există argumente foarte solide de a se face apel împotriva acestei decizii. În ceea ce le privește, Bisericile Ortodoxe își exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziția conducătorilor bulgari tot ceea ce este necesar pentru a-i sprijini prin consiliere și informații, precum și prin inițierea unui dialog cu Consiliul Europei și Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
6. Participanții la această întâlnire exprimă o înțelegere comună și se adresează Statului bulgar pentru a întreprinde acțiunile necesare în vederea introducerii apelului împotriva acestei decizii la instanța superioară a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pe baza faptului că respectiva Curte nu a avut un set complet de informații și argumente atunci când a luat decizia sa.
Sursa: SECTORUL RELAȚII BISERICEȘTI ȘI INTERRELIGIOASE AL PATRIARHEI ROMNE
