Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat duminică la Sfânta Liturghie săvârșită în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței patriarhale.
În Duminica a 18-a după Pogorârea Duhului Sfânt a fost citit la Sfânta Liturghie textul Evangheliei de la Luca din capitolul 5, versetele de la 1 la 11 în care este relatată pescuirea minunată.
Preafericitul Părinte Patriarh a evidențiat trei învățături „de mare folos pentru înțelegerea tainei Bisericii, dar și pentru înțelegerea vieții creștine. Pescuirea aceasta minunată care ne arată taina Bisericii lui Hristos este deosebit de semnificativă”.
„În primul rând, pescuirea minunată din Evanghelia de astăzi înseamnă pregătirea ucenicilor lui Iisus pentru a deveni pescari de oameni, adică slujitorii lui Hristos și ai Bisericii Sale”.
„În al doilea rând, înțelegem că, de fapt, corabia de pe mare, din care Iisus predica mulțimilor Evanghelia, este prefigurarea Bisericii lui Hristos. Mulțimea peștilor adunați în corabie prefigura mulțimea credincioșilor care se vor aduna în Biserica lui Hristos ca urmare a lucrării de propovăduire a Evangheliei de către Sfinții Apostoli”.
„În al treilea rând, înțelegem că în lucrarea de slujire a Bisericii contează mai întâi Harul sau Slujitorul Dumnezeu și apoi priceperea omenească”, a spus Părintele Patriarh subliniind că „Harul lui Dumnezeu se dăruiește celor care sunt smeriți, ascultători și harnici”.
Smerenia și ascultarea Sf. Ap. Petru
Patriarhul României a explicat că „Sfântul Apostol Petru nu era convins că va fi o pescuire bogată, ci doar a ascultat din smerenie față de învățătorul său și a dus corabia mai în adânc și a aruncat mrejele. Atunci Petru s-a arătat ca fiind un ucenic ascultător, smerit și împlinitor al poruncilor Mântuitorului Iisus Hristos”.
„Pentru că a fost smerit și ascultător și a împlinit porunca Mântuitorului Iisus Hristos a văzut în mod neașteptat minunea pescuirii minunate, și anume mulțimea peștilor care s-au prins într-un timp foarte scurt”.
După pescuirea minunată, Sfântul Apostol Petru a realizat că este o lucrare dumnezeiască și s-a smerit iar, zicând: Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om păcătos. (Luca, 5:8)
Odată cu această mărturisire „vedem întâlnirea dumnezeirii lui Hristos, prin lucrarea Sa dumnezeiască minunată, cu firea umană păcătoasă”, a evidențiat Preafericirea Sa.
Eșecul poate să aducă smerenie
Preafericitul Părinte Daniel a spus că „atunci când s-au ostenit mult și nu s-a împlinit ceea ce au dorit, ucenicii s-au smerit. Și pentru că erau nu doar în stare de oboseală, ci și în stare de multă și adâncă smerenie, Dumnezeu în mod neașteptat le-a răsplătit smerenia care a venit din multă osteneală și din recunoașterea smerită a limitelor lor”.
Evanghelia ne arată că în Biserică trebuie să lucrăm cu smerenie și cu nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu chiar dacă am fi pregătiți sau ne-am considera profesioniști.
„Și aceasta pentru ca să învățăm că dorințele noastre nu se împlinesc totdeauna când vrem noi și cum vrem noi, ci ele se împlinesc mai târziu când Dumnezeu voiește și cum voiește”.
Părintele Patriarh a subliniat la finalul predicii că „trebuie să învățăm că foarte adesea eșecul împlinirii unui plan sau unui program poate să aducă multă smerenie care deschide sufletul omului spre primirea Harului lui Dumnezeu”.
Foto credit: Ziarul Lumina
