La Muzeul Național Cotroceni din Capitală a fost vernisată marți, 29 octombrie, expoziția „Io Șerban Cantacuzino, voievod, din mila lui Dumnezeu domn și oblăduitor al Ungrovlahiei – o domnie între tradiție și inovație”. Evenimentul este dedicat sărbătoririi a 325 de ani de la tipărirea Bibliei în limba română (1688), dar și ctitorului Bibliei, domnitorul Șerban Cantacuzino, trecut la cele veșnice în ziua de 29 octombrie 1688.
Expoziția are rolul de a recupera și evidenția valorile culturii și spiritualității noastre românești, plămădite în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (domn al Țării Românești între 1678 și 1688), iar la organizarea ei au contribuit Muzeul Național Cotroceni, Patriarhia Română, Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și Muzeul Municipiului București. La vernisajul din Spațiile Cantacuzine ale Muzeului Național Cotroceni a participat și pr. Florin Șerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului cultură și patrimoniu religios al Patriarhiei Române, care a evidențiat importanța apariției Bibliei de la București, atât pentru faptul că a fost prima ediție integrală a Sfintei Scripturi în limba română, cât și pentru că această monumentală tipăritură, de 944 de file, format mare, a fost rezultatul politicii culturale promovate de domnitorul Șerban Cantacuzino și al maturității culturale a intelectualilor români.
În această politică culturală a domnitorului Șerban Cantacuzino se înscriu și alte tipărituri în limba română (precum Liturghierul, Tetraevangheliarul, Apostolul), înființarea școlii românești la București, ctitorirea de biserici, între care mai importantă este Mănăstirea Cotroceni, dar și sprijinul financiar acordat apariției Bibliei grecești de la Veneția, din 1687.
Biblia lui Șerban Cantacuzino a fost tipărită între 5 noiembrie 1687 și septembrie 1688.
În afară de Biblia de la București, expoziția cuprinde obiecte liturgice din argint care au aparținut Mănăstirii Cotroceni, precum candele, anaforniță, cruce de mână, alături de strane, broderii, cărți vechi, stampe de epocă, manuscrise: Miscelaneu (1682), Tetraevanghel (1686), Dioptră sau Oglindă (1688), Cazanie (1688), Catastif cu moșiile lui Șerban Cantacuzino, primite ca moștenire (1667), Catastiful averii lui Șerban Cantacuzino voievod (1680) și mai multe documente emise de cancelaria domnitorului Șerban Cantacuzino, informează Biroul de presă al Muzeului Cotroceni. Expoziția „Io Șerban Cantacuzino, voievod, din mila lui Dumnezeu domn și oblăduitor al Ungrovlahiei – o domnie între tradiție și inovație” poate fi vizitată până în data de 13 ianuarie 2014, în zilele de marți până duminică, între orele 9:30 și 17:30.
