În cei cinci ani de la sfințirea Catedralei Naționale, s-au finalizat peste 7.000 mp de pictură în mozaic, din totalul de 17.800. Pictorul Daniel Codrescu, coordonatorul lucrării, a oferit detalii mai puțin cunoscute despre această operă unică în lume.
Este o lucrare foarte amplă ca dimensiune, o lucrare de prestigiu care va deveni o carte de vizită a Bisericii Ortodoxe Române și care va arăta forța Bisericii și a națiunii noastre, a subliniat Daniel Codrescu la emisiunea „Oamenii Timpului” de la Trinitas TV.
Lucrează în jur de 120 de persoane la pictarea catedralei, iar în viitor echipa e posibil să crească.
„Sperăm să putem finaliza naosul până în 2025, când se vor împlini 100 de ani e autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române”, a mărturisit coordonatorul lucrării.
În ultima perioadă s-a realizat, în atelier, icoana Hristos Pantocrator care va fi văzută în turla principală a catedralei.
„Este cel mai mare portret pe care l-am făcut. Are aproximativ 6 metri – doar chipul Mântuitorului și, în total, un diametru de 13 metri”.
Maica Domnului, din altar, are cea mai mare reprezentare ca suprafață – 16 m înălțime, apoi Arhanghelii din dreapta și stânga ei, având câte 15 m. Dintre sfinții reprezentați în picioare cele mai mari înălțimi sunt de 5, 6 sau 8 metri.
Catedrala, să fie o mare icoană
Pictorul Daniel Codrescu a explicat că iconografia Catedralei Naționale urmează linia consacrată în Biserică dar are unele particularități specifice spațiului arhitectural
„Dorința noastră este să avem la final, nu o simeză cu mai multe icoane lipite una lângă alta, ci toată catedrala să fie o mare icoană”.
Ca viziune stilistică, în operă se folosește bogăția patrimoniului bizantin, dar și cea moștenită din spațiul românesc. S-au făcut mai multe studii pentru a îngloba detalii semnificative din diferite zone ale țării. S-au folosit motive naționale mai ales în elemente de decor, dar și pe hainele sfinților.
Detalii unice
Daniel Codrescu a menționat detalii mai puțin cunoscute cum ar fi acela că pentru reprezentarea Sfântului Ștefan cel Mare și a Sfântului Neagoe Basarab s-au folosit ca inspirație elemente din tablourile votive.
Un alt fapt dezvăluit de pictor este preluarea în catedrală a unui detaliu din iconografia Mănăstirii Sucevița, unic în Ortodoxie. Astfel, în scena „Împărtășirea Apostolilor”, Iuda este reprezentat, metaforic, întors cu spatele spre ceilalți, iar aureola îi rămâne în urmă. Unii dintre ingineri au sesizat acest lucru, crezând că s-a produs o eroare.
Legătura Părintelui Sofian Boghiu cu Catedrala Națională
În emisiune s-a făcut referire la legătura pe care a avut-o cu Părintele Sofian Boghiu Familia Codrescu și cum influența lui s-a răsfrâns asupra Catedralei Naționale.
„Tatăl meu a fost ucenicul părintelui Sofian pentru scurtă vreme. Părintele a avut chiar o viziune profetică și a încurajat arta mozaicului”, a spus Daniel Codrescu amintind că tatăl său a fost încurajat de arhimandritul Sofian să facă icoane în mozaic la Mănăstirea Antim, dar și la Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din Chitila.
„E mare lucru să ai binecuvântarea unui om de acest nivel duhovnicesc și îi purtăm recunoștință”, a spus pictorul.
Pictorul Catedralei Naționale
Întrebat ce simte vizavi de faptul că probabil va rămâne cunoscut ca „Pictorul Catedralei Naționale”, Daniel Codrescu a spus că încearcă să nu se concentreze pe renume, ci pe actul artistic.
„Ceea ce cred eu că e foarte important este ca această mențiune de nume să nu fie o rușine, în primul rând, și, în al doilea rând, să nu fie o chestiune care să devină mai importantă decât icoana în sine. N-aș vrea ca lumea, când va intra în catedrală să se gândească la mine, ci la Dumnezeu”.
„Icoana să fie importantă, Hristos să crească iar noi să ne micșorăm”, a spus pictorul citând cuvintele Sfântului Ioan Botezătorul.
Foto credit: Trinitas TV
