Biserica Ortodoxă a pomenit-o astăzi, 1 aprilie 2013, pe Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca. Viața Cuvioasei, care a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea și începutul celui de-al V-lea, este una dintre cele mai cunoscute istorii ascetice din toate timpurile. Născută în Egipt, Sfânta Maria Egipteanca pleacă la vârsta de 12 ani în Alexandria, părăsindu-și părinții. Aici duce o viață desfrânată timp de 17 ani. La vârsta de 29 de ani ajunge la Ierusalim.
„Aspra nevoință a Cuvioasei Maria Egipteanca din pustiul Egiptului relatată la o distanță de două veacuri după trecerea ei la cele veșnice de către Patriarhul Sofronie al Ierusalimului care a auzit-o și el în mănăstirile din preajma Ierusalimului și Betleemului, reprezintă un reper pentru noi mai ales în această perioadă de nevoință a Postului Mare. Dacă privim cu atenție la tinerețea ei petrecută vreme de 17 ani în plăceri, departe de cuvintele Evangheliei, de adevăratele bucurii pe care trebuie să le aibă un om care este aproape de Dumnezeu, am putea să o judecăm, să găsim cuvinte nepotrivite față de acest fel de a viețui. Dacă privim ceilalți 47 de ani ai vieții ei, anii trăiți într-un ritm duhovnicesc cum rar mai întâlnim, ne minunăm”, a declarat pentru TRINITAS TV Părintele Arhim. Timotei Aioanei, Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Pentru a sublinia importanța exemplului vieții ascetice a Cuvioasei Maria Egipteanca, Părinții Bisericii au rânduit ca, a V-a duminică a Postului Mare să-i fie închinată. Slujbele săptămânii care prefațează această duminică vorbesc despre nevoințele sale, despre profunzimea pocăinței ei și ne-o așează înainte ca un model de viață aleasă și plângere pentru păcate.
„A plecat în pustiul Iordanului doar cu două pâini și după o perioadă de luptă duhovnicească, așa cum spun Părinții Bisericii, adică luptă cu gândurile care au asaltat-o încă 17 ani. Astfel, 17 ani de luptă pentru cei 17 ani de plăceri. Au urmat bucurii negrăite încât nu mai simțea nevoie de hrană sau îmbrăcăminte. S-a desprins încet de tot ceea ce este trupesc pentru că ea s-a rugat mult și a plâns mult. Când a întâlnit un călugăr trimis de Dumnezeu cu numele Zosima și i-a istorisit acestuia toată viața ei, bătrânul care era un om aproape de Dumnezeu, un om încercat în cele duhovnicești, a rămas copleșit. Se afla în fața unui model de pocăință autentică”, a mai spus Părintele Arhim. Timotei Aioanei.
Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca trebuie să fie un model pentru fiecare creștin.
„Chiar dacă nu avem posibilitatea unei retrageri pe urmele fiarelor și chiar dacă nu ne putem hrăni doar din puținele lucruri pe care le-ar putea găsi un om într-un pustiu, putem lucra însă în discreție pocăința noastră așa cum a făcut Maria Egipteanca”, a mărturisit Părintele Arhim. Timotei Aioanei
Viața Sfintei Maria Egipteanca se citește integral la Denia Canonului Sfântului Andrei Criteanul din Săptămâna a V-a a Sfântului și Marelui Post.
