Părintele Viorel Cojocaru, consilier cultural al Arhiepiscopiei Chișinăului, a explicat marți, pentru site-ul Doxa, modul în care basarabenii deportați din provincie în perioada sovietică și-au păstrat credința și nădejdea în Dumnezeu în mijlocul suferințelor.
Preotul a arătat că deși au fost nevoiți să-și abandoneze casele și bunurile, mulți dintre cei deportați „au călătorit cu Hristos la braț” prin icoanele pe care le-au luat cu ei, fiind dovadă de „o trăire autentică, de o încredere nespusă” în fața tragicelor momente.
„Și în cele mai grele timpuri de criză, au apelat nemijlocit la pronia divină, la Dumnezeu. Constatăm că și în perioada deportărilor, tot cei care au suferit, au avut mare încredere în Dumnezeu, tocmai din contextul acesta, au și reușit să supraviețuiască”.
Pornind de la mărturiile urmașilor persoanelor deportate, părintele consilier a evocat drama familiilor obligate să-și părăsească gospodăriile într-un timp foarte scurt: „Au abandonat lăzi de zestre, casă, mobilă”.
„Toți și-au luat cu ei icoanele. Ca să nu fie Hristos prădat, l-au luat cu ei”, a spus părintele Viorel Cojocaru, arătând că prin alegerea de a le păstra „au reușit să transforme suferința din non-valoare în valoare veritabilă”.
Memoria vie a mărturisitorilor credinței
Totodată, părintele consilier a amintit de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, canonizată recent de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a cunoscut la rândul ei suferința detenției în perioada sovietică prin care S-a apropiat de Mântuitorul.
„Fiind în Kazan, în penitenciarul din Rusia, i se arată Hristos în coroana de spini. Ea tot se apropia să-I șteargă sângele care curgea din capul rănit de spini. Atunci și-a dat seama că dacă Hristos a suferit, atunci suferința ne poate aduce eliberare”, a spus preotul.
Părintele Viorel Cojocaru a subliniat importanța rugăciunii pentru cei care au trecut prin persecuții și deportări, considerând că mărturia lor de credință rămâne relevantă pentru generațiile de astăzi: „Avem datoria de a ne ruga pentru aceștia”.
„Rugăciunile acestora care au suferit pentru demnitatea noastră, credința în Hristos și libertatea noastră, vor face unirea poporului”.
În perioada regimului sovietic au avut loc trei mari valuri de deportări ale populației din Basarabia și Bucovina de Nord: în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în zilele de 5-6 iulie 1949 și în perioada 31 martie – 1 aprilie 1951. Aceste operațiuni nu au fost însă singurele acțiuni de strămutare forțată, asemenea măsuri fiind aplicate și în intervalele dintre cele trei valuri.
Sursă foto: Doxa / Aug. 13, 2026
