Vizita Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Franța, la Strasbourg-Alsacia, în fruntea unei delegații din țară, la invitația Înalt Preasfințitului Părinte Iosif al Mitropoliei Românilor Ortodocși din Europa Centrală și Meridională, între 9 și 13 aprilie 2011, reprezintă deodată un act misionar pastoral, liturgic și cultural, dar și unul de dialog intercultural, interconfesional și interreligios, de cea mai semnificativă importanță pentru rolul Bisericii Ortodoxe Române în viața poporului român de acasă și a românilor de pretutindeni, dar și de mărturisire a slujirii ei în lumea contemporană, pe plan continental sau mondial.
Cunoașterea realităților vieții spirituale printre slujitorii și românii ortodocși din diferitele țări europene este o îndatorire sfântă ce decurge din însăși vocația misionară a Sfintei noastre Biserici, iar Preafericitul Părinte Patriarh, potrivit prevederilor statutare, împreună cu ierarhii Sfântului Sinod, veghează la păstrarea comuniunii și a solidarității slujitorilor și a credincioșilor, spre binele tuturor și pentru afirmarea plenară a valorilor spirituale într-o lume tot mai sfărâmată de crize, dezbinări, sărăcie, violență și egoism.
Vizita de la Strasbourg, în Alsacia, atât la comunitățile ortodoxe române, cât și la Biserica Romano-Catolică locală, ori la instituțiile europene – precum s-a putut afla atât prin intermediul Radioului și al Televiziunii TRINITAS, dar și prin „Ziarul Lumina” din 9, 10 și 11 aprilie 2011 -, reprezintă în acest sens un important pas înainte în clarificarea și în afirmarea rolului Bisericii Ortodoxe Române în promovarea valorilor eterne într-o lume preocupată mai mult de aspectele vremelnice ale existenței. Reamintim principalele etape ale vizitei pastorale, ecumenice și europene a Preafericitului Părinte Patriarh și a delegației însoțitoare.
Pioasă recunoștință eroilor neamului înhumați departe de țară
Sâmbătă, 9 aprilie, de îndată după sosirea la Strasbourg, a avut loc ceremonia religioasă la Cimitirul militar de la Haguenau, unde odihnesc peste 400 de soldați români, eroi din Primul Război Mondial.
Se cuvine a aminti că în Alsacia și Lorena, precum și în mai multe cimitire: Haguenau, Dieuze și Soultzmatt – Val du Pâtre, odihnesc peste 2.000 de eroi români, morți ca martiri în condițiile evenimentelor din iarna anului 1917.
Pe crucea de la Soultzmatt, Regina Maria a încrustat următorul epitaf: ‘Departe de țară, pentru care v-ați jertfit, odihniți-vă în această țară (Franța, s.n.), care pentru voi nu mai este străină, bravi soldați aureolați de glorie!‘
De când se află studenți români la Strasbourg, la sărbătorile închinate eroilor se fac procesiuni de cinstire și neuitare a celor ce au precedat, prin jertfă, eforturile reunificării Europei, nu doar politic și economic, ci mai ales spiritual și uman!
De pildă, în anii â30, studentul de la Strasbourg Iustin Moisescu, viitorul patriarh, pelerin la Soultzmatt, la Cimitirul românilor eroi, îi scria patriarhului Miron despre acest pios și sfânt act de recunoștință. Așa au făcut toți urmașii la Strasbourg, între care și Preafericitul Patriarh Daniel, care, precum se știe, a studiat și a obținut aici doctoratul.
Impresionant a fost faptul că la Haguenau ne-am aflat exact la trei decenii de la momentul când Dumnezeu a îngăduit să se reia pelerinajul religios la Cimitirul eroilor români, cu participarea Arhiepiscopului Adrian, a părintelui Aurel Grigoraș, în organizarea ierod. Casian, aflat la studii la Strasbourg, prilej cu care s-a întemeiat și comunitatea parohială, prin reunirea românilor aflați, în condițiile de atunci, ale suferinței României, sub povara dictaturii atee.
S-au sfințit două cruci-troițe aduse din România, iar Preafericitul Părinte Patriarh a oficiat parastasul cu participarea ierarhilor, a preoților și credincioșilor români, alături de autoritățile române de la ambasada și consulatul din Strasbourg, precum și de cele franceze, civile și militare, locale și centrale.
Ceremonia a încălzit inimile celor prezenți, le-a unit și a constituit o mărturie unică de comunicare, spre mai multă apropiere dintre două popoare și țări prietene și surori, înfrățite și prin cultură, dar și prin jertfă.
Poarta cerului și iconostasul, epifanie a Împărăției cerurilor
A doua zi, duminică, 10 aprilie, în Biserica parohială a comunității românești ‘Sfântul Ioan Botezătorul’ din Strasbourg, păstorită de pr. dr. Vasile Iorgulescu, a avut loc ceremonia sfințirii iconostasului, dăruit de Preafericitul Patriarh pe când se afla ca mitropolit la Iași. Tot Preafericirea Sa a mijlocit la Arhiepiscopia catolică pentru a se obține pentru slujire o veche, frumoasă și maiestuoasă biserică. S-a sfințit apoi o capelă cu hramul ‘Sfântul Ioan Valahul’, precum și biblioteca și sălile comunitare ale parohiei, cărora Preafericitul Părinte Patriarh le-a oferit patronaje spirituale: părintele arhimandrit Cleopa și părintele profesor Dumitru Stăniloae.
La Sfânta Liturghie au participat împreună cu Preafericitul Părinte Daniel Înalt Preasfințitul Iosif, ierarhul locului, Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos, Preasfințitul Timotei al românilor ortodocși din Spania și Portugalia, Preasfințitul Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Mitropoliei Române a Europei Centrale și Meridionale, precum și preoți români invitați de părintele paroh. S-a adăugat soborului și preacuviosul arhim. Daniil Oltean, vicarul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, aflat la studii la Paris.
Pe lângă mulțimea credincioșilor români au fost prezenți reprezentanți ai altor culte, în frunte cu Arhiepiscopul romano-catolic al Strasbourgului, Jean-Pierre Grallet, autorități române de la ambasadă și consulat ș.a.
De remarcat prestația de excepție a corului de tineri studenți și studente, teologi și laici, care au arătat că Biserica noastră este vie, dinamică și tânără, în străinătate, ca și acasă!
‘Înnoiește-te, înnoiește-te, noule Ierusalime!’
În seara aceleiași zile a avut loc sfințirea bisericii ortodoxe române din localitatea Pulversheim, de lângă Mulhouse. Comunitatea locală, în frunte cu inimosul ei preot, a primit o biserică veche, monument istoric, pe care a restaurat-o exemplar, oferindu-i hramul ‘Sfinții Cosma și Damian’. Mulțimea slujitorilor din Franța, Germania și Elveția, a credincioșilor, a oaspeților francezi, omilia Preafericitului Părinte Daniel, o excepțională cateheză mistagogică pentru a înțelege rostul bisericii, ‘acela de a pregăti pe oameni pentru a primi viața veșnică și bucuria veșnică a Împărăției Cerurilor‘, au transformat evenimentul într-o autentică sărbătoare de suflete și de comuniune ca și acasă. A fost o sfințire tot atât de solemnă ca într-o mare localitate tradițională din România.
În data de 11 aprilie, Preafericirea Sa și membrii delegației au făcut vizite la forurile europene de la Strasbourg, după cum urmează: însoțiți de ambasadorul Stelian Stoian, delegația noastră a fost primită de Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, apoi de Thomas Hammarberg, comisarul pentru drepturile omului, și de Jean-Paul Costa, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului.
Întâlnirile s-au desfășurat într-un cadru solemn, demn și deschis dialogului cunoașterii reciproce și interesului pentru promovarea celor mai bune raporturi dintre Biserica Ortodoxă Română și forurile în cauză, spre binele românilor de acasă și din străinătate, integrați în lumea europeană.
În seara aceleiași zile, în Catedrala istorică a Strasbourgului, de o mare frumusețe și încărcătură spirituală, artistică și religioasă, Preafericitul Părinte Patriarh, la invitația Arhiepiscopului romano-catolic, cu participarea Eminenței Sale, Cardinalul Jean Louis Tauran, a susținut în fața unei mulțimi de credincioși ortodocși și francezi din localitate o comunicare cu titlul: ‘Orient, Occident: provocările actuale ale dialogului interreligios‘.
Expunerea teologică, bazată pe învățătura de credință și experiența Sfinților Părinți, cu nuanțe din viața și lucrarea Bisericii Ortodoxe Române, a suscitat un viu interes, mai ales că a fost urmată de un înălțător concert de imne religioase din Postul Mare, în interpretarea corului parohiei ortodoxe române din Strasbourg, condus de pr. dr. Vasile Iorgulescu. Preafericirea Sa și Cardinalul Tauran, după susținerea comunicărilor, au răspuns la câteva întrebări formulate pentru a da expresie necesității dialogului dintre creștini din perspectiva unei experiențe a Răsăritului și a Apusului Europei, care trebuie să respire mereu prin ambii săi ‘plămâni’.
„Dimensiunea religioasă a dialogului intercultural”
Aceasta este tema intervenției Preafericitului Părinte Daniel în fața plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe marginea raportului cu același titlu al forului sus-amintit.
În preambulul acestui moment, Patriarhul României s-a întreținut cu președintele Adunării Parlamentare, Mervlut Cavosoglu, cel care a lansat Preafericirii Sale invitația de a vizita forul european de la Strasbourg.
Reprezentanții a 47 de state au avut posibilitatea să audieze în plen conferința Patriarhului României, a Cardinalului J.L. Tauran, a Muftiului-șef al Turciei, prof. Mehmid Gormez, a Rabinului-șef al Rusiei, Berel Tazan, și a reprezentantului Bisericilor Protestante din Germania, Prelatul Bernhard Felenberg.
Această întâlnire a constituit vârful reprezentării Bisericii Ortodoxe Române într-un cadru lărgit, european, interconfesional și interreligios.
Textul comunicării Patriarhului României, publicat în ‘Ziarul Lumina’, reprezintă un act de afirmare răspicată, demnă, fidelă și luminoasă a ortodoxiei învățăturii de credință a Bisericii noastre, ca deschidere spre alte religii, culturi, lumi și civilizații. Acesta este scopul întrunirilor ortodocșilor cu alte credințe și religii: de a arăta concret, coerent, fidel și deschis Adevărul mântuitor, care verticalizează mințile și inimile și le deschide spre Dumnezeu ‘de unde vine toată darea cea bună!‘.
Trebuie să precizăm că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei adoptase un document-cadru, pe baza unui raport al experților europeni, denumit: ‘La dimension religieuse du dialogue interculturrel‘, raportor fiind doamna Anne Brasseur din Luxembourg.
Raportul, aprobat de toți parlamentarii, arată, de pildă, în paragraful 37, în legătură cu religiozitatea popoarelor și rolul acesteia la antamarea dialogului cu lumea actuală, că în România se constată, față de alte state, chiar dintre cele ortodoxe, ‘o foarte puternică religiozitate!’.
Paragraful 98 precizează că: ‘bisericile contribuie la reconcilierea popoarelor și a culturilor‘, iar la paragraful 105 se subliniază că este necesar a se acorda un ‘sens profund dimensiunii religioase a dialogului intercultural și a se sublinia necesitatea acestui dialog pe plan local, național, european și global‘.
Un loc aparte în raport îl ocupă învățământul religios în școli, cu scopul de a se dobândi nu simple informații religioase, ci faptul, actul, credința fiecăruia ca atare.
Față de abordările umaniste de pe temeiurile concluziilor experiențelor religioase, cu viziune mai mult pe orizontala vieții, Preafericitul Patriarh, teolog bine cunoscut în lumea ortodoxă și ecumenică pentru fidelitatea fața de dreapta credință, a propus o abordare credincioasă și mărturisitoare: Însă valorile care sunt cultivate în societatea secularizată actuală vizează în mod exclusiv realitatea pământească, existența omului în relația sa cu Statul și cu concetățenii săi, în timp ce credința religioasă îl vede pe om în primul rând în relația sa cu Dumnezeu, ‘Făcătorul cerului și al pământului’, întrucât creația, adică natura, este un dar al lui Dumnezeu către omenire pentru a fi cunoscut, cultivat și pentru a deveni mijloc de comuniune între persoane, națiuni și generații viitoare.
Între cultul religios și cultura omenească există o legătură foarte profundă. Cultul înseamnă relația omului sau a comunității umane cu Creatorul divin, în timp ce cultura înseamnă cultivarea relației omului cu creația lui Dumnezeu.
Cu siguranță, o astfel de mărturie clară și luminoasă ajută pe toți cei ce încă mai consideră, precum se arată pe alocuri și în raportul european, rolul proeminent al culturii față de cult, și nu viceversa.
Acesta este darul Ortodoxiei pentru Europa, atunci când este prezentată fidel, deschis, fără patimă și resentimente, a celor ce nu o cunosc, dar pot să o facă și prin mărturia noastră.
Așa se explică de ce ‘tonul face muzica’. Așa se arată de ce, atunci când ne exprimăm din convingerile de netăgăduit ale Adevărului, mărturisit de Ortodoxie, putem să ne apropiem și de toți cei care au atâta trebuință de lumina ei.
Așa a fost. Cei ce au intervenit după alocuțiunea Patriarhului României, care i-a inclus pe toți ortodocșii în mărturia prezentată, au arătat convergență și coresponsabilitate în dialogul atât de util reconstrucției păcii interreligioase și interumane.
Cei 53 de intervenienți, parlamentari din toate țările Consiliului Europei, în urma expunerilor, au demonstrat că pot exista înțelegere, respect față de celălalt și voință de promovare a binelui comun, de pe pozițiile propriilor convingeri religioase, care pe lângă diferențele specifice au și genul comun al cooperării, mai ales în fața atâtor provocări ale societății secularizate.
În concluzie, vizita delegației Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la Strasbourg, în Alsacia – Franța, în perioada Postului Sfintelor Paști, a confirmat și pe plan internațional, interreligios și intercultural vigoarea mărturiei ortodoxe, a culturii creștine și a exercițiului dialogului irenic, acasă și în lume pentru promovarea valorilor sfinte, atât de minunat păstrate și prezentate de ierarhii noștri din Occident, în cazul de față Înalt Preasfințitul Mitropolit Iosif, de preoți, precum pr. consilier Sorin Șelaru de la Bruxelles, pr. dr. Vasile Iorgulescu de la Strasbourg și toți preoții de la parohiile noastre, de inimoșii studenți misionari și de jertfelnicii și bunii credincioși români. Făclii pascale ortodoxe în Occident. (Articol apărut sub semnătura Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în „Ziarul Lumina”, Ediția din data de 20 aprilie 2011)
