„Într-o cultură a vitezei, ora de Religie poate oferi timp pentru reflecție, ascultare, dialog și căutarea sensului”, a declarat Cătălin Pîslaru, inspector școlar general pentru disciplina Religie în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, pentru Agenția de știri Basilica, subliniind actualitatea orei de Religie și provocările elevului contemporan.
Inspectorul școlar general a arătat că profilul elevului s-a schimbat semnificativ în ultimele două-trei decenii, în special prin raportarea la tehnologie și la volumul mare de informații disponibile.
„Este mai dispus să pună întrebări, să compare și să solicite argumente, dar este și mai expus informațiilor contradictorii, relativizării valorilor și fragmentării atenției”.
„Elevul de astăzi are mai multă nevoie de dialog”
Reprezentantul Ministerului Educației și Cercetării a subliniat că elevii nu mai acceptă cu aceeași ușurință răspunsurile bazate exclusiv pe autoritate și au nevoie să înțeleagă legătura dintre ceea ce învață și propria viață.
„Față de elevul de acum două sau trei decenii, elevul de astăzi are mai multă nevoie de dialog, de activități corelate cu experiența sa și de contexte în care să descopere sensul celor învățate. Profilul său s-a schimbat, dar întrebările fundamentale au rămas aceleași”.
„Metodele clasice își păstrează valoarea, dar nu mai sunt suficiente dacă sunt utilizate exclusiv. Lectura și explicarea textelor religioase, povestirea, conversația și expunerea rămân necesare, însă trebuie integrate în activități de învățare care solicită participarea elevului: studii de caz, dezbateri, proiecte, portofolii, investigații, podcasturi sau produse digitale”, a adăugat Cătălin Pîslaru.
Provocările moderne ale orei de Religie
Inteligența artificială și tehnologia pot fi integrate în procesul educațional, însă, potrivit inspectorului școlar general pentru disciplina Religie, acestea nu pot substitui relația profesor-elev.
„Tehnologia și inteligența artificială pot fi utilizate atunci când sprijină formarea competențelor, cu ajutorul profesorului, cu respectarea principiilor etice, a siguranței digitale, a protecției datelor și a drepturilor de autor”.
O altă provocare identificată de Reprezentantul Ministerului Educației și Cercetării este legată de singurătatea, anxietatea și dificultatea elevilor de a găsi repere. Ora de Religie nu poate substitui sprijinul psihologic sau medical, dar poate contribui la crearea unui „spațiu al încrederii, al apartenenței și al speranței”.
„Educația religioasă îl ajută pe copil să descopere că fiecare persoană are demnitate și valoare, iar existența sa dobândește sens în relație cu Dumnezeu și cu semenii”, a subliniat inspectorul școlar general.
Formarea discernământului religios
Cătălin Pîslaru a evidențiat și rolul orei de Religie în formarea discernământului într-un spațiu informațional în care elevii sunt expuși diverselor forme de manipulare.
„Formarea discernământului este una dintre responsabilitățile actuale ale educației religioase. Elevii trebuie să învețe să verifice autorul, sursa, contextul și scopul unui mesaj și să compare informațiile întâlnite în mediul online cu textele sacre, învățăturile propriei confesiuni și sursele recunoscute de cultul respectiv”.
„Ora de Religie îi poate ajuta să distingă credința autentică de superstiție, manipulare, extremism sau pseudo-spiritualitate. Nu este suficient să le spunem ce este adevărat; este necesar să îi învățăm cum să caute, să verifice, să analizeze și să argumenteze”, a evidențiat inspectorul școlar general.
Ora de religie în următorul deceniu
Privind spre următorul deceniu, Cătălin Pîslaru consideră că ora de Religie trebuie să rămână fidelă adevărului de credință, dar să țină cont de realitatea în care trăiesc elevii: „Relevanța disciplinei nu va fi dată de noutatea instrumentelor, ci de capacitatea profesorului de a pune în dialog adevărurile de credință cu întrebările reale ale elevului contemporan”.
Reprezentantul Ministerului Educației și Cercetării a mărturisit ce și-ar dori să rămână în sufletul unui elev după doisprezece ani de participare la ora de Religie.
„Mi-aș dori să rămână convingerea că este iubit de Dumnezeu, că poate găsi sprijin în credință, că viața sa are sens și că nu este niciodată singur. Să știe că libertatea presupune și responsabilitate, că iubirea se dovedește prin fapte, că iertarea vindecă, iar binele făcut celuilalt ne apropie de Dumnezeu”.
„Mai presus de toate, mi-aș dori ca ora de Religie să îl fi ajutat să Îl caute pe Dumnezeu, să își cunoască și să își asume propria credință și să trăiască în respect, responsabilitate, iubire și pace cu cei din jur”, a afirmat inspectorul școlar general.
Cătălin Pîslaru este absolvent al Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din București și lucrează în cadrul Ministerului Educației și Cercetării din anul 2009.
