Biserica Palatului Cotroceni și-a cinstit vineri ocrotitorii, pe Sf. Mc Serghie și Vah. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Părintele Arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale. Într-un cuvânt de la finalul slujbei, au fost evocate și începuturile acestui sfânt locaș, care a renăscut repetat din propria cenușă de-a lungul istoriei.
I s-au alăturat în slujire Părintele Arhimandrit Irineu Dogaru, Eclesiarhul Bisericii Palatului Cotroceni, Părintele Dumitru Ștefănescu, consilier eparhial la Sectorul administrativ‑bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Părintele Protosinghel Antim Bâru, Starețul Mănăstirii Chiajna‑Giulești, și numeroși alți clerici.
La slujbă au participat credincioși, pelerini și angajați din Administrația Prezidențială.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de Părintele Dumitru Ștefănescu, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
„Bucuria noastră este dublă, deoarece, în ziua hramului acestei biserici, avem alături și părticele din sfintele lor moaște, din trupurile care au pătimit, s‑au umplut de harul dumnezeiesc și care izvorăsc tămăduiri și binecuvântare tuturor celor care se închină cu credință”, a spus Părintele Dumitru Ștefănescu.
Părintele Arhimandrit Irineu Dogaru a vorbit despre istoria sfântului lăcaș de pe Dealul Cotrocenilor.
„Este o zi importantă pentru biserica Palatului Cotroceni, care a fost înainte Mănăstirea Cotroceni, fiind sărbătorit al doilea hram al lăcașului de rugăciune. Primul hram este «Adormirea Maicii Domnului», dar atunci când domnitorul Șerban Cantacuzino a ctitorit această biserică, în anul 1681, a păstrat și hramul fostei bisericuțe care se afla pe acest loc atunci când el a fost nevoit să se ascundă în pădurea de la Cotroceni”, a povestit arhimandritul.
„Acel schit, cu hramul Sfinților Serghie și Vah, a fost locul unde domnitorul s‑a adăpostit. Mai târziu, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu, când a ctitorit mănăstirea, a păstrat acest hram. De aceea, noi continuăm să îi prăznuim pe cei doi sfinți, rugându‑ne totodată și pentru ctitorii și binefăcătorii acestei biserici.”
Biserica de la Palatul Cotroceni are o istorie zbuciumată, fiind afectată de ocupaţii militare, cutremure şi incendii. După cutremurul din 1802 a fost în mare parte refăcută şi repictată. În timpul Revoluţiei din 1821, Tudor Vladimirescu şi-a stabilit cartierul general la Cotroceni şi, în urma lui, dar şi în timpul revoluţiei de la 1848, mănăstirea a fost ocupată de trupele turceşti care i-au arestat pe revoluţionari.
În 1948, după abdicarea Regelui Mihai, Palatul Cotroceni a intrat în administrarea autorităţilor statului, biserica fiind închisă cultului din consideraţii ideologice. Afectată de cutremurul din 1977, a fost inclusă pe lista monumentelor care urmau să fie restaurare, dar autorităţile comuniste au demolat-o în 1984.
În iulie 2003, în special datorită intervenţiei urmașilor ctitorilor, familia Cantacuzino, s-au reconstruit pronaosul şi pridvorul fostei biserici. În 2008, lucrările au fost reluate, iar sfântul locaș reconstruit a fost sfințit în octombrie 2009.
Foto: Ziarul Lumina
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
