La Mănăstirea „Sfânta Ana” – Rohia au fost organizate „Zilele Rohiei” în perioada 30-31 iulie.
Manifestările dedicate evenimentului, aflat la a 24-a ediţie, au cuprins serbarea centenarului „Sfânta Ana” – Rohia, precum şi a împlinirii a cinci decenii de la venirea la aşezământul monahal a Părintelui Nicolae Steinhardt.
Cu această ocazie a fost cinstit şi ctitorul Mănăstirii Rohia, părintele Nicolae Gherman din Rohia.
Evenimentele au început duminică cu o expoziţie de icoane icoane realizate de pictori consacraţi din Transilvania în perioada 20 iulie-30 iulie 2023, în tabăra tradiţională de la această mănăstire.
Vernisajul a continuat cu masa rotundă cu tema „Monahul Nicolae Steinhardt: 50 de ani de la aflarea Rohiei” la care au participat membri ai Fundației „N. Steinhardt”, monahi, preoți, scriitori și iubitori ai operei Părintelui Nicolae Steinhardt.
În expunerea sa, Conf. George Ardeleanu de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, biograful cel mai autorizat al vieţii lui Nicolae Steinhardt şi exeget al operei sale, a vorbit despre operă, despre urmărirea de către securitate, care nu-l scăpa din ochi, mai ales după ce s-a stabilit la mănăstire, despre trăirea exemplară a vieţii monahale, despre editarea volumelor de scrisori şi munca titanică ce s-a depus pentru editarea operei sale.
A doua zi a fost organizat simpozionul „Un secol de la întemeierea Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia. Monahul Nicolae Steinhardt: 50 de ani de la aflarea Rohiei” cu participarea Episcopului Iustin, fost apropiat şi stareţ al marelui om de cultură Nicolae Steinhardt, a mai multor oameni de cultură, scriitori, preoţi, cadre universitare, monahi, precum şi pictori iconari din tabăra de la Mănăstirea Rohiţa.
Printre vorbitori s-a aflat şi Conf. Florian Roatiş care a relatat despre lucruri care l-au determinat pe marele eseist să se bucure de aflarea Mănăstirii Rohia, lucru de care s-a entuzismat în tot restul vieţii sale ca monah smerit şi model pentru toţi călugării de acolo.
În cuvântul său, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului a evidenţiat că „tot ce aniversăm noi aici face parte din imposibilul devenit posibil”.
„Că doar atunci e miracol când imposibilul devine posibil. Aşa cum Dumnezeu a făcut imposibilul posibil ca din starea aproape de dispariţie, disoluţie a României, să ne dăruiască România Mare. Imposibilul devenit posibil. Şi să nu uităm niciodată când vorbim de România Mare, de fapt de Regatul României Mari, comuniştii ne-au spălat pe creier şi-am uitat de Rege, Regele Ferdinand şi Regina Maria. Tot vorbim de marii bărbaţi. Păi, marii bărbaţi se certau şi atunci cum se ceartă acum. Cu băţul prin gard. Nu ştiau ei care sunt mai mari”.
„Dacă nu aveam Familia Regală, Regele Ferdinand cu Regina Maria, această femeie de geniu care a definitivat Unirea şi a făcut posibilă recunoaşterea ei pe plan internaţional, a devenit un ambasador al românilor, Unirea nu ar fi fost recunoscută. Am făcut Unirea, dar nu a fost recunoscută. Regina Maria a creat-o, prin notorietatea ei, prin nobleţea ei, prin frumuseţea ei, prin mintea ei de geniu şi viţa ei nobilă a reuşit să deschidă uşile şi să convingă cancelariile internaţionale, europene în primul rând, şi s-a desăvârşit Unirea”.
La final, a fost oficiată o slujbă de comemorare la mormântul Părintelui Nicolae Staeinhardt din Cimitirul Mănăstirii Rohia.
Manifestările prilejuite de cele două mari evenimente au fost organizate de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia şi Fundaţia „Nicolae Steinhardt”.
Foto credit: Episcopia Maramureşului şi Sătmarului
Urmăriți-ne pe Twitter: @AgentiaBasilica
