Conferința Bisericilor Europene (CEC) a organizat cea de-a 16-a Adunare Generală la Tallinn, Estonia, în perioada 14-20 iunie 2023, cu titlul „Sub binecuvântarea lui Dumnezeu – modelăm viitorul”.

Delegația Patriarhiei Române la acest eveniment a fost compusă din: Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, pr. conf. univ. dr. Cristian-Sebastian Sonea (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca), Pr. Alexandru Ojică (Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale) şi Maria Cristina Milea (președinte Nepsis Franța).

La eveniment a participat și părintele Nicholas Apostola, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Statelor Unite ale Americii, invitat de organizatori pentru a modera sesiuni de lucru.

De asemenea, a fost cooptat în echipa de comunicare CEC și directorul Agenției de știri Basilica.

Echipa de comunicare CEC

„În calitate de membru în echipa de comunicare CEC, am avut ocazia să contribui la informarea coerentă pe rețelele de socializare ale organizației, să iau contact cu reprezentați de comunicare ai diferitelor organizații și comunități creștine, inclusiv COMECE (Comisia Conferințelor Episcopale din Uniunea Europeană)”, a declarat Aurelian Iftimiu, directorul Basilica.ro.

„A fost o oportunitate de a prezenta misiunea desfășurată de Centrul de Presă Basilica în general și de Agenția de știri Basilica în particular. Totodată, a fost o ocazie de a conștientiza gradul de vizibilitate acumulat de Basilica.ro în lumea ortodoxă internațională. Un interes aparte față de lucrarea mediatică a Bisericii l-am observat din partea reprezentanților Patriarhiei Constantinopolului, Bisericii Ciprului și Bisericii Greciei. De asemenea, m-am informat mai bine despre modul în care sunt organizate evenimentele de amploare ale CEC, mai ales din perspectivă de comunicare și PR”.

Mesajul Adunării

Cei peste 300 de participanți la Adunarea Generală a CEC din 2023, reprezentând Bisericile membre CEC din întreaga Europă, au propus următorul mesaj al adunării, care inspiră comuniunea bisericească: „Bisericile angajate în modelarea viitorului Europei trebuie să aibă imaginație și curaj, să fie încrezătoare, nu arogante, să asculte, nu doar să vorbească, să aibă încredere, nu să fie anxioase, să fie pline de speranță, nu doar optimiste”.

Potrivit comunicatului final publicat de CEC, s-a reamintit că a fi binecuvântat înseamnă a fi eliberat de anxietatea legată de propria noastră securitate sau control – eliberat de întemnițarea în propria noastră istorie sau narațiune. Această noțiune de binecuvântare este cea care ghidează Bisericile din CEC în vocația lor într-o lume conflictuală.

Vorbitorii principali au reamintit Bisericilor că teologia este publică, iar noi, creștinii, trebuie să acceptăm provocarea de a contribui la un discurs politic din ce în ce mai secularizat.

Bisericile angajate în modelarea viitorului Europei trebuie să aibă imaginație și curaj, să fie încrezătoare, nu arogante, să asculte, nu doar să vorbească, să fie încrezătoare, nu anxioase, pline de speranță, nu doar optimiste.

Datorită acestei vocații, Bisericile, unite în Hristos și atrase de mărturia biblică, sunt în mod necesar provocate în legătură cu evoluțiile de pe teritoriul european. Aceasta ne obligă să facem față provocărilor crizei climatice, pierderii biodiversității, migrației globale, creșterii naționalismului sub semnul populismului, provocărilor la adresa drepturilor omului, conflictelor mai largi și războiului pur și simplu. Și toate aceste fenomene se alimentează reciproc: de exemplu, criza ecologică dăunează sustenabilității alimentare pentru populațiile care, ca urmare a conflictelor legate de diminuarea accesului la resurse, migrează pentru a căuta o viață mai bună.

În acest context, Adunarea Generală a recunoscut obligația pe care o are în fața lui Dumnezeu de a asculta apelul tinerilor al căror viitor pare din ce în ce mai mult trădat de cei care au fost și ei tineri cândva.

„Recunoaștem co-responsabilitatea noastră de a contribui la criza ecologică și la nedreptatea climatică, care sunt legate inextricabil de economiile care caută o creștere nelimitată. Creația lui Dumnezeu face apel la alte priorități”.

Teme principale

Această Adunare Generală a fost clară cu privire la următoarele:

• „Adunarea condamnă fără echivoc invazia brutală a Rusiei în Ucraina și devastarea vieții, a teritoriului și a relațiilor internaționale – ruperea violentă a acordului postbelic în care statul de drept era primordial. Adunarea a ascultat o mărturie puternică din partea celor direct afectați și un apel puternic la rugăciune și la însoțire practică în viitor. Adunarea este alături de victimele violenței în acest război.
• Suntem îngrijorați de rolul unor Biserici în promovarea acestui conflict îngrozitor și regretăm impactul acestei divergențe asupra mărturiei creștine pe continentul european. În timpul reuniunii de la Tallinn, s-a deschis un nou capitol în potențialul conflict european: armele nucleare au fost mutate în Belarus, unde democrația și rezistența non-violentă însăși au fost suprimate sub regimul actual. Regretăm profund această mișcare.
• Blocada în curs de desfășurare a Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan continuă să aducă nedreptate și suferință oamenilor care se simt oprimați din cauza identității și teritoriului lor contestat.
• Libertatea religiei și a credinței este grav amenințată în unele părți ale Europei – de exemplu, minoritățile creștine sunt atacate, siturile sacre și locurile de patrimoniu religios sunt distruse, iar terenurile sunt ocupate.
• Costul uman al migrației globale, nu în ultimul rând la granițele Europei, este enorm. În timpul întâlnirii, am fost șocați să auzim că aproape 500 de persoane s-au înecat în largul coastelor Greciei. CEC și CCME (Comisia Bisericilor pentru Migranți în Europa) au făcut apel la o zi de rugăciune și priveghere la 25 iunie 2023”.

Ca parte a cadrului strategic al Conferinței Bisericilor Europene, Consiliul de conducere al CEC a aprobat un plan intitulat „Căi spre pace” pentru a promova justiția, reconcilierea și pacea, în special în contextul războiului din Ucraina. Planul va consolida rolul CEC în calitate de comuniune (fellowship) de Biserici, angajându-se în dialog cu instituțiile europene, ridicând o voce creștină pentru a aborda preocupări politice cruciale.

Discursuri

Sviatlana Tsikhanouskaya

Sviatlana Tsikhanouskaya, o activistă politică belarusă care trăiește în exil de când a candidat împotriva președintelui Alexander Lukașenko în alegerile naționale, a rostit un discurs intitulat „Ce pot oferi Bisericile în societatea europeană”.

Discursul ei s-a axat pe rolul Bisericilor și al instituțiilor religioase în modelarea și contribuția la societatea europeană, ca piloni ai valorilor morale, ai coeziunii sociale și ai solidarității. Ea a evidențiat importanța Bisericii în furnizarea de îndrumare spirituală, principii etice și un sentiment de comunitate pentru indivizi într-o societate europeană diversă și în schimbare rapidă. Bisericile au potențialul de a promova dialogul și înțelegerea între diferitele grupuri din cadrul societății.

În plus, Sviatlana Tsikhanouskaya a subliniat potențialul Bisericilor în promovarea libertății de exprimare, de conștiință și de credință și importanța protejării libertăților religioase și a asigurării faptului că indivizii au dreptul de a-și practica credința fără teama de discriminare sau persecuție.

Prof. dr. Harmut Rosa

Prof. dr. Hartmut Rosa, sociolog german recunoscut pentru conceptul său de rezonanță, a avut o prezentare despre „A fi european – o evaluare sociologică pentru anul 2023 și mai departe”.

Opinia exprimată de prof. Rosa despre rezonanță în contextul Bisericii subliniază importanța unei conexiuni armonioase și semnificative între indivizi și mediul lor spiritual. Ea pune accent pe faptul că Biserica poate crea un spațiu în care oamenii pot găsi un sentiment de apartenență, sens și împlinire spirituală.

Biserica oferă un cadru în care indivizii pot experimenta o conexiune profundă cu credința lor, comunitatea și valorile transcendentale. Acest spațiu permite oamenilor să-și exploreze și să-și dezvolte aspirațiile și dorințele lor cele mai profunde într-un mod care este în acord cu învățăturile și tradițiile religioase.

Dr. Rowan Williams

Dr. Rowan Williams, fost Arhiepiscop de Canterbury (2002-2012), a prezentat discursul intitulat „Cum lucrăm teologic cu rolul nostru în societatea europeană?”. Acest subiect a aprofundat intersecția dintre teologie, societatea europeană și perspectivele individuale. Dr. Williams a oferit o reflecție teologică asupra viitorului Europei privind globalizarea, ascensiunea populismului, secularismul și impactul progreselor tehnologice asupra societății europene.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu

În discursul său „Celebrând unitatea printre diferențe”, Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a prezentat o perspectivă a mișcării ecumenice în Europa. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a realizat o retrospectivă a istoriei și semnificației mișcării ecumenice, urmărindu-i originile până la eforturile Bisericii din Constantinopol de a promova dialogul și unitatea vizibilă dintre Bisericile creștine.

El a recunoscut impactul mișcării, care a luat amploare după cele două Războaie Mondiale și care a avut ca scop depășirea diviziunilor și promovarea coexistenței pașnice între creștini. Cu toate acestea, Sanctitatea Sa a observat că peisajul religios al Europei s-a schimbat semnificativ în ultima vreme. El a subliniat declinul afilierii religioase și creșterea unei identități în general spirituale, dar nereligioase, în rândul europenilor.

În acest context, a ridicat întrebări importante cu privire la scopul și rolul mișcării ecumenice într-o Europă în care credințele religioase nu mai sunt considerate de la sine înțelese. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a explorat, de asemenea, conceptul de Europă creștină în contextul unei Uniuni Europene democratice.

A adresat întrebări cu privire la modul de reconciliere a identităților religioase și naționale și dacă o Europă creștină poate îmbrățișa diversitatea și coexista cu alte credințe.

În concluzie, Sanctitatea Sa a făcut apel ca viziunea ecumenică să rămână neclintită, exprimându-și speranța pentru o societate civilă în Europa care să transcendă granițele și să lucreze pentru dreptate și armonie socială. A invocat apoi vocația creștină de a sluji săracii, de a-i vindeca pe cei cu inima zdrobită și de a-i elibera pe cei oprimați ca modalitate de a reînvia o Europă creștină.

Lucrările administrative

Potrivit unei relatări a pr. Alexandru Ojică pentru Ziarul Lumina, joi, 15 iunie, au fost alegeri pentru verificatorii de voturi, moderatori, consilieri juridici, au fost adoptate agenda de lucru și regulamentul alegerilor.

Vineri, 16 iunie, în sesiunea plenară, au fost prezentate două rapoarte: cel al fostului pre­ședinte Christian Krieger (pastor, președinte al Federației Bisericilor protestante din Franța) și al fostului secretar general al CEC din perioada 2018-2023, dr. Jørgen Skov Sørensen. Cele două rapoarte au punctat activitatea administrativă a Conferinței Bisericilor Europene în ultimii 5 ani, perioadă în care pandemia de COVID-19 și-a pus amprenta în mod principal. Societatea din 2023 nu mai este la fel din punct de vedere politic, cultural, social cu cea din 2018. Totodată, a fost evidențiată importanța schimbărilor din punct de vedere legislativ pentru o mai bună organizare și funcționare a Conferinței Bisericilor Europene.

Au fost dezbătute și adoptate, în primă lectură, o serie de amendamente la Constituția Conferinței Bisericilor Europene, conform legilor din Belgia. Amendamentele acestea vizează, în principal, posibilitatea de a organiza întâlniri administrative folosind și platforme on-line.

Sâmbătă, 17 iunie, au fost dezbătute noi amendamente și aprobate în lectură definitivă modificările la Constituția Conferinței Bisericilor Europene. În luna septembrie a anului curent va avea loc în Bruxelles o întâlnire între trei delegați, cu drept de semnătură, aparținând celor trei tradiții creștine din sânul CEC (Ortodoxă, Anglicană și Protestantă), care vor prezenta în fața unui notar belgian modificările aduse de către Adunarea Generală a CEC pentru ca acestea să devină, ulterior, prin decret regal, oficial valabile în fața Regatului Belgiei.

Luni, 19 iunie, a fost aleasă noua conducere a Conferinței Bisericilor Europene pentru următorii 5 ani. Astfel, Înaltpreasfințitul Părinte Nikitas, Arhiepiscop de Thyateira și Marea Britanie (Patriarhia Ecumenică) a fost ales președinte. El va fi ajutat în misiunea sa de doi vicepreședinți: dr. Dagmar Winter (Biserica Anglicană) și pastorul Frank Kopania (EKD – Biserica Protestantă din Germania).

Foto credit: CEC/Albin Hillert

Urmăriți-ne pe Twitter: @AgentiaBasilica