Paraclisul Mănăstirii Bârsana a fost resfințit marți, cu prilejul sărbătorii „Soborul Sfinților 12 Apostoli”, hramul așezământului monahal din județul Maramureș. Slujba a avut loc în urma restaurării picturii și reorganizării Sfântului Altar.
Cu acest prilej, lăcașul de cult a primit un al doilea hram, închinat Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș, care a slujit în vechea mănăstire de la Bârsana.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu Episcopii Iustin al Maramureșului și Sătmarului, Benedict al Sălajului, Ieronim al Daciei Felix, Siluan al Ungariei, Timotei al Spaniei și Portugaliei, Macarie al Europei de Nord; Episcopul vicar Samuel Bistrițeanul al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și Arhiereul vicar Timotei Sătmăreanul al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.
Oază de duhovnicie
Mitropolitul Andrei a evidențiat rolul Mănăstirii Bârsana în viața duhovnicească a Maramureșului.
„Nu numai că a fost reînființată, ci modalitatea în care acest loc s-a transformat într-o oază de duhovnicie, într-o mănăstire extraordinar de bine pusă la punct. Și cu cele spirituale și cu cele materiale este în măsură să ne entuziasmeze pe toți”.
„Să dea Dumnezeu ca și în viitor Mănăstirea Bârsana, locul unde și-au desfășurat activitatea vlădici sfinți și cu frică de Dumnezeu, să fie un centru de misiune, de spiritualitate, care să le ajute oamenilor din zonă și unora mai de departe să se apropie de Dumnezeu și de cele sfinte”, a subliniat Înaltpreasfinția Sa.
Mănăstire cu o istorie vastă
Episcopul Maramureșului și Sătmarului a prezentat istoria Mănăstirii Bârsana și importanța ei pentru Ortodoxia maramureșeană: „Este o vatră monahală istorică străveche, fiind întemeiată de voievozii Balc și Drag în secolul 14. Pe acest loc, s-a dezvoltat o mănăstire și un așezământ de cultură și spiritualitate românească și de tradiție răsăriteană sau ortodoxă strămoșească”.
Ierarhul a amintit că așezământul a fost, vreme de aproximativ patru decenii, reședința Episcopiei Maramureșului: „Cel puțin după 1700, reședința episcopilor ortodocși din Maramureș a fost aici. Mănăstirea a mai rezistat până în 1791, când a fost desființată cu totul”.
„Dăm slavă lui Dumnezeu pentru frumusețea sărbătorii, pentru felul în care este împodobită incinta Mănăstirii, pentru portul pe care îl poartă, graiul pe care îl grăiesc și tradițiile pe care le păstrează maramureșenii cu sfinții”, a mai spus Preasfinția Sa.
Un simbol al rezistenței românești
Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, a evidențiat valoarea spirituală și identitară a mănăstirii.
„Maramureșul, zona istorică românească, încă polarizează, ba încă putem spune că polarizează mai mult decât oricând prin spiritualitatea sa originală prin manifestările în comunitățile monahale și locale”.
„Ne manifestăm bucuria pentru participarea la acest eveniment. Apreciem foarte mult mobilizarea preoților, credincioșilor pentru a fi alături de această mănăstire care este un simbol al rezistenței românești în această zonă care a trecut prin perioade foarte turbulente”, a spus Episcopul Daciei Felix.
700 de ani de la prima atestare a comunei Bârsana
La finalul Sfintei Liturghii, reprezentanții Primăriei Bârsana au oferit ierarhilor plachete aniversare dedicate împlinirii a 700 de ani de la prima atestare documentară a localității. Totodată, vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira a primit post-mortem titlul de Cetățean de Onoare al comunei Bârsana.
Din partea obștii monahale, ierarhii au primit câte o plachetă aniversară și o machetă a bisericii mănăstirii. De asemenea, stavrofora Filofteia Oltean, stareța așezământului, a marcat împlinirea a 50 de ani de la intrarea în viața monahală, primind din partea obștii o icoană.
Anul acesta se împlinesc 33 de ani de la reînființarea Mănăstirii Bârsana, piatra de temelie fiind pusă în data de 30 iunie 1993 de vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira.
Foto credit: Facebook / Episcopia Maramureșului și Sătmarului
