10 lucruri mai puţin cunoscute despre Sfântul şi Marele Mir

Vă prezentăm zece aspecte mai puţin cunoscute despre Sfântul şi Marele Mir.

Informaţiile provin din broşura: „Sfântul și Marele Mir: înțelesul și folosul lui”, semnată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Prepararea Marelui Mir se desfăşoară în primele trei zile din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, iar sfinţirea la Liturghia din Joia Mare.
Marele Mir este preparat din ulei de măsline, vin natural, plante şi aromate. Patriarhia Română foloseşte peste 40 de ingrediente.
Indicaţii privind prepararea şi sfinţirea Marelui Mir se regăsesc în cel mai vechi Evhologhion (Molitfelnic) bizantin păstrat (Codicele Barberini graecus 336) din sec. al VIII-lea.
Două rugăciuni (a treia şi a patra) de la slujba de sfinţire a Marelui Mir se păstrează din Evloghionul bizantin, iar primele două sunt din tradiţia românească, fiind specifice Bisericii Ortodoxe Române.
Sfinţirea Marelui Mir nu este permisă fiecărui episcop, ci numai patriarhilor sau întâistătătorilor unor Biserici Autocefale.
Pe teritoriul ţării noastre, înainte de a primi Biserica noastră autocefalia, Marele Mir a fost sfinţit prima dată în 1513 de Patriarhul Pahomie al Constantinopolului la Târgovişte, fiind solicitat de Sfântul Neagoe Basarab.
După primirea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, Marele Mir a fost sfinţit prima oară în 1893.
Prima sfinţire a Marelui Mir în România reîntregită a avut loc în 15/28 aprilie 1921.
Ultima sfinţire a Marelui Mir în ţara noastră a avut loc în 2010.
Cea de-a 22-a sfinţire a Marelui Mir va avea loc, în 25 aprilie 2019, la exact 134 ani de la emiterea Tomosului Sinodal al Patriarhiei Ecumenice pentru recunoașterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.