PF Daniel: Patriarhul Justinian reprezintă un model luminos de credință vie şi slujire sinceră a Mântuitorului Iisus Hristos şi a Bisericii Sale

Preoții protopopiatelor din Capitală și județul Ilfov au participat luni, 6 noiembrie 2017, la Conferința pastoral misionară de toamnă. Evenimentul de la București a avut ca tematică Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor ortodoxiei în timpul comunismului.

În debutul ședinței, PF Daniel a evidențiat faptul că dăruirea de sine a Patriarhului Justinian exprimată în lucrarea pastorală, misionară, culturală și socială reprezintă pentru cler şi credincioși un model luminos de credință vie şi slujire sinceră a Mântuitorului Iisus Hristos şi a Bisericii Sale.

Programul conferinței a fost precedat de oficierea Sfintei Liturghii și a slujbei de Te-Deum în Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon Nou, paraclis patriarhal. Serviciul religios a fost săvârșit de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Răspunsurile la strană au fost oferite de un grup de preoți condus de părintele Nicolae Giolu.

După oficierea slujbei de Te-Deum, participanții la conferință s-au îndreptat către Palatul Patriarhiei unde au participat la ședință. Evenimentul a fost prezidat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Cuvântul de deschidere a aparținut Părintelui Patriarh Daniel care a subliniat că Patriarhul Justinian a depus toate eforturile posibile pentru ca misiunea Bisericii în societatea românească să continue în pofida tuturor dificultăților.

Cu mult curaj și echilibru, diplomație și tenacitate, el a încercat să apere Biserica de loviturile sistematice ale puterii politice, alegând calea unei dârze rezistențe camuflate uneori sub un discurs „favorabil” pentru liderii comuniști. Patriarhul Justinian a depus mari eforturi pentru a asigura continuitatea vieţii liturgice şi a Bisericii ca instituţie, pentru ca aceasta din urmă să slujească şi să lumineze în continuare un popor oprimat de regimul politic, a spus Patriarhul României.

Continuând cuvântul său, Patriarhul Daniel a evidențiat că suferințele mărturisitorilor din închisorile comuniste constituie dovezi ale credinței și jertfelniciei creștine. Acestea, spune Părintele Patriarh, trebuie să le prețuim, să le păstrăm permanent în memorie și să le transmitem generației prezente și celei viitoare.

În cadrul cuvântului, Preafericirea Sa a amintit și de prezența a trei Întâistătători de Biserici Autocefale, din foste țări aflate sub dictatură comunistă, la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

În continuare, profesorul George Enache de la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității Dunărea de Jos a expus un referat în care a vorbit despre importanța misiunii pastorale a celui de-al treilea patriarh al României. El a afirmat, printre altele, că Patriarhul Justinian a cules din slujirea lui de preot de țară instinctul din străfunduri al credinței poporului său.

După acest moment, Părintele Gheorghe Holbea a prezentat referatul cu titlul Dimensiunea spirituală a rezistenței ortodoxe în timpul regimului comunist. Printre ideile expuse, Părintele a menționat faptul că Biserica Ortodoxă Română a resimțit din plin suferințele credincioșilor, întocmai trupului care simte orice atingere adusă unui mădular de-al său. Rănind trupul, adică pe creștini, comunismul a rănit însăși Biserica.

La rândul său, Părintele Nicolae Bordașiu, mărturisitor în temnița comunistă, a rostit o cuvântare în care a adus o mărturisire despre suferințele îndurate în închisoare. Printre cele spune, părintele a specificat că trista memorie a regimului comunist se prelungește astăzi prin vocile care vorbesc împotriva Bisericii.

În vremea aceea, comunismul se înfățișa în statura lui de dușman atotputernic. Astăzi este atât de subtil ascuns în atâtea atitudini. Astfel de atitudini ne îndurerează căci sunt cea mai tristă dovadă a influenței negative cu care se prelungește în epocă trista memorie a regimului comunist, a spus părintele Bordașiu.

Părintele Nicolae a fost prezent la Hramul Sfântului Dimitrie Cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, unde a primit distincția Crucea patriarhală, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române.

Sărbătoarea Sfântului Dimitrie 2017 | Momente solemne de recunoștință față de apărătorii Ortodoxiei în cadrul Sfintei Liturghii – Basilica.ro

Sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor și al Catedralei patriarhale, i-a fost asociată în acest an comemorarea apărătorilor Ortodoxiei din timpul comunismului. Câteva momente solemne s-au desfășurat în cadrul Sfintei Liturghii din 27 octombrie 2017. Tematica anului comemorativ 2017 a fost evidențiată în cadrul evenimentelor din aceste zile mai ales prin participarea mai multor…

Totodată, Părintele Gheorghe Drăgulin a expus o alocuțiune în care a evidențiat dificultățile acelor vremuri. Părintele a explicat celor prezenți care erau problemele reale cu care s-au confruntat mărturisitorii din temnițele comuniste.

La final, Părintele Patriarh a oferit fiecărui participant câte un dvd cu filmul dedicat Patriarhului Justinian. De asemenea, Patriarhul României a dăruit fiecărei parohii un set de cărți.

Foto credit: ZL/ Mircea Popa

Comentarii Facebook

Comentarii recente
  1. Oare chiar sunt slujitorii altarelor (preoţii) vinovaţi pentru orice?!…

    Asistăm, în ultima perioadă, la o campanie fulminantă împotriva Bisericii, a slujitorilor ei, împotriva Patriarhului, a ierarhilor, a monahilor şi a preoţilor Ei!…
    Sunt de-a dreptul uluit de virulenţa cu care este atacată, pe toate fronturile, instituţia Bisericii, în orice context şi orice împrejurare, (de)sigur în special, Biserica Ortodoxă Română!…
    Că sunt de vină că nu sunt, că s-a întâmplat ceva, din cauza lor sau nu, că au săvârşit ceva, cu premeditare, în mod intenţionat sau nu, clar şi limpede, adjudecat: ei sunt de vină! Mai ales preoţii, ei sunt autorii, morali, ai tuturor relelor săvârşite, cu voie sau fără de voie, cu ştiinţă sau fără, în Biserică! Ce mai, sunt nişte adevăraţi inculpaţi şi, de-a dreptul, infractori!…
    Că, de, despre vinovaţi fără vină nici nu mai încape vorba!…
    Preoţii altarelor noastre, oarecând o categorie profesională şi socială ce se bucura de un anumit respect în societatea românească, au ajuns, astăzi, să fie arătaţi, pentru orice, oriunde şi oricând, cu degetul!…
    Nu mai contează deloc lucrurile bune pe care le împlinesc, sfintele slujbe pe care le săvârşesc, misiunea, apostolatul, propovăduirea şi filantropia şi activitatea pe care o realizează, cu timp şi fără timp!…
    Gata, nu mai ţinem cont de nimeni şi de nimic!…
    Nu mai ţinem seamă nici de faptul că putem foarte uşor afecta/altera imaginea, viaţa şi slujirea preotului, care este şi el, om, cu probleme, cu lipsuri şi greutăţi, cu familie şi copii, cu bune şi cu rele, cu bucurii şi cu necazuri, nuuu!…
    Nu ne mai interesează nimic din toate acestea!… Dăm în el cât ne ţin puterile!…
    La ce bun să mă intereseze dacă unul ca acesta suferă, pe (ne)drept sau nu, ce să mai zic de familia lui! Pe cine mai interesează acest aspect ori detaliu, că doar noi suntem îngerii luminii, ai dreptăţii şi echităţii sociale, înţelegeţi?!…
    Ce să mai, la deal la vale – noi vom restabili toată ordinea, socială, materială, culturală, naţională poate chiar cosmică, şi, îndeosebi, de ce nu, pe cea religioasă şi spirituală, cum n-a mai fost de când lumea şi pământul!… Ce să mai! Veţi vedea dumneavoastră, ce şi cum!…
    Aşa că, vă rugăm frumos să nu jucaţi cu noi, ăştia, luminaţii şi purificaţii, sau purificatorii!…
    Nu mai stăm, prea mult, ori chiar deloc, să verificăm, să ne elucidăm/edificăm, nu, nici vorbă, că doar noi trăim într-o societate, absolută corectă, onestă şi cinstită, nu vedeţi, în care domină numai dreptatea, onestitatea, corectitudinea, echidistanţa, altruismul şi percepţia, absolut corectă, adevărată şi obiectivă a tuturor lucrurilor! Nu-i aşa?! În care ne amestecăm unii în treburile altora cu motivul şi scopul, sincer, de a le îndrepta şi corecta, căci până să intervenim noi, mărita societate liberă, democratică şi civilă, nimic nu era la locul şi la rostul lui!…
    Iar dacă ceva din toate acestea nu funcţionează la parametri maximi sigur, instituţia Bisericii cu slujitorii ei, sunt de vină, fără nici o discuţie, nu-i aşa?!…
    Poate că ar fi totuşi, foarte bine dacă ne-am vedea fiecare de treaba, de activitatea şi de acţiunile şi de problemele noastre, ale fiecăruia în parte, scoţându-ne, în primul rând, bârnele din proprii noştri ochi şi abia apoi, paiele din ochii altora, fie ei şi sacerdoţi ai Sfintelor Altare, care, dincolo, de o pregătire/o calificare, de care pare-se că nu mai ţine nimeni seama, nicăieri, sunt oameni, ca şi noi, ăştia – ultracorecţii şi ultraobiectivii, care stăm, ca hienele şi jivinele, la pândă şi la vânătoare, de vrăjitoare!…
    Poate că ar fi mai indicat să-i cercetăm şi să-i cunoaştem mai bine, pe toţi aceşti slujitori ai Bisericii, tineri sau bătrâni, preoţi la ţară sau la oraş şi, s-ar putea să ne bucurăm, realmente, de nişte surprize deosebit de plăcute, nemaivorbind de folosul spiritual al unei întâlniri/convorbiri sincere cu un Părinte Duhovnicesc!…
    Ce ziceţi? Încercăm? Eu vă asigur că merită, iar după aceea mai stăm de vorbă!…

    Stelian Gomboş

    https://steliangombos.wordpress.com/

Lasă un răspuns


Știri recente