În contextul Anului comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni, Parohia Mavrogheni din București, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a organizat ciclul de întâlniri culturale „Serile brâncovenești de la Mavrogheni”, informează „Ziarul Lumina”.
Evenimentul s-a bucurat de prezența unor specialiști în epoca și cultura brâncovenească care au scos la lumină aspecte inedite și interesante din cadrul arhivelor din țară și străinătate.
A patra întâlnire din ciclul „Serilor brâncovenești de la Mavrogheni”, desfășurată marți, 27 mai, i-a avut ca invitați pe prof. dr. Mihai Moraru, de la Facultatea de Litere a Universității București, și Monica Joița, doctor în filologie, care au vorbit despre tipăriturile brâncovenești și Școala domnească de la Mănăstirea „Sfântul Sava” din București, întemeiată de domnitorul român martir. „Domnul Mihai Moraru a vorbit despre contribuția Sfântului Antim Ivireanul la moștenirea culturală a epocii brâncovenești și a avut ca temă lucrarea „Floarea darurilor”, pe care a abordat-o într-un cadru larg, legat de întreaga lucrare culturală a epocii respective. Tipăriturile din perioada brâncovenească au fost privite sincronic cu publicații similare din Europa, pe de o parte, și, pe de altă parte, cu mișcarea culturală din fostul Imperiu Bizantin. Profesorul a dezvoltat tema subliniind dimensiunea moral-duhovnicească a „Florii darurilor””, ne-a spus părintele paroh Dimitrie Pintea, de la Biserica Mavrogheni din București. De foarte mare interes a fost prezentarea Monicăi Joița, care a ilustrat cu documente ale epocii legătura dintre Universitatea din Padova și Academia Domnească de la București.
„Monica Joița a prezentat relațiile dintre Universitatea din Padova și Academia Domnească din București, întemeiată de Sfântul Constantin Brâncoveanu. A prezentat curricula Universității din Padova, a realizat și proiecții cu matricolele universității în care, în mod surprinzător, s-a găsit un număr mare de tineri români. Interesant este că tinerii sunt din toate cele trei principate românești, numărul cel mai mare este al transilvănenilor. În cadrul universității, studenții străini se asociau plecând de la etnia lor. Studenții munteni și moldoveni erau trecuți în matricole împreună, pe când cei transilvăneni erau trecuți fie la etnia maghiară, fie la cea germană, pentru că Transilvania se găsea politic și administrativ în Imperiul Habsburgic. Curricula pe care o avea universitatea era bazată pe modelul aristotelian al științelor, care a fost și modelul de bază al Academiei Domnești de la București. Științele care se predau au fost logică, retorică, metafizică, psihologie, fizică, astronomie și matematică”, a spus părintele Dimitrie Pintea. În cadrul celorlalte întâlniri din seria „Serile brâncovenești de la Mavrogheni” au conferențiat următorii invitați: academicianul Alexandru Zub, istoricul Petre Guran, pictorul Sorin Dumitrescu, conf. univ. dr. Ioana Beldiman, lect. univ. dr. Vlad Bedros, drd. Cristina Cojocaru.
