Ziua Medicinei Militare este sărbătorită anual în 21 august, dată care marchează înființarea, în urmă cu 164 de ani, a Corpului Ofițerilor Sanitari ai Armatei.
Înaltul Decret Domnesc nr. 4629, prin care au fost instituite Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român, a fost semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1862.
Bazele sistemului fuseseră însă puse încă din prima jumătate a secolului al 19-lea. În 1830, activitatea serviciilor sanitare civil și militar era coordonată de Comitetul Doftoricesc, iar în 1831 a fost înființat un lazaret care avea să devină ulterior Spitalul Militar Central.
Un rol esențial în dezvoltarea medicinei militare românești l-a avut medicul Carol Davila. Acesta a preluat în 1853 conducerea spitalului militar și a contribuit la organizarea asistenței medicale, a serviciilor de ambulanță și a învățământului medical. În 1857, împreună cu Nicolae Kretzulescu, a pus bazele Școlii Naționale de Medicină și Farmacie.
Medicina militară pe câmpul de luptă
Un moment important pentru serviciul sanitar militar l-a reprezentat Războiul de Independență din 1877-1878. În condițiile dificile ale frontului au fost organizate trenuri sanitare, servicii de ambulanță și spitale militare suplimentare, iar elevii și studenții la medicină au fost implicați în îngrijirea răniților.
Cadrul legislativ al domeniului a fost consolidat ulterior prin „Legea pentru organizarea Serviciului Sanitar al Armatei”, promulgată în 1882. În 1900 au fost înființate Societatea Științifică a Corpului Sanitar Militar Român și Revista Sanitară Militară, iar în 1921 România a participat la primul Congres Internațional de Medicină și Farmacie Militară, desfășurat la Bruxelles, Belgia.
Personalul medical militar a fost implicat și în marile conflicte ale secolului al XX-lea, precum Primul și Al Doilea Război Mondial, dar și în combaterea epidemiilor. În 1934, de exemplu, studenți ai Institutului Sanitar Militar au participat la acțiunile pentru stingerea epidemiei de tifos exantematic din Basarabia.
Medicina militară în prezent
Structura medicală a Armatei a trecut de-a lungul timpului prin numeroase reorganizări. După 1990 a funcționat succesiv sub denumirile de Inspectoratul General Medical, Direcția Medicală și Direcția Asistență Medicală, iar din 2004 poartă din nou denumirea de Direcția Medicală.
Astăzi, Direcția Medicală este structura centrală de specialitate a Ministerului Apărării Naționale pentru domenii precum asistența medicală și sanitar-veterinară, asistența farmaceutică, logistica medicală, expertiza medico-militară și planificarea în domeniul medical.
În memoria medicilor, sanitarilor și surorilor voluntare care au salvat vieți pe fronturile Primului Război Mondial a fost ridicat, în 1932, Monumentul Eroilor Sanitari din București. Realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli, monumentul se află în Piața Operei, în apropierea Facultății de Medicină.
Medicina militară este implicată și în acțiuni de donare de sânge desfășurate în colaborare cu Biserica Ortodoxă Română. De-a lungul campaniilor organizate de Patriarhia Română au participat, între altele, Institutul de Medicină Militară, Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”, Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”, Brigada 15 Mecanizată „Podul Înalt” și Batalionul 151 Infanterie Războieni.
Foto credit: Facebook / Institutul Medico-Militar
