Parlamentul României a legiferat Ziua Limbii Române, la 31 august, prin Legea nr. 53/2013, publicată în „Monitorul Oficial”, nr. 145 din 19 martie 2013. În acest an, Ziua Limbii Române este marcată oficial, pentru prima dată în România, sâmbătă 31 august, informează Ziarul Lumina, Ediția de Transilvania.
Ziua Limbii române va fi marcată în județul Covasna, pe data de 31 august, printr-o suită de manifestări organizate sub egida Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe. Evenimentul coordonat de prof.dr. Luminița Cornea se va desfășura la Casa memorială „Romulus Cioflec” din localitatea Araci și va cuprinde mai multe momente. Va începe cu vizitarea Casei memoriale, continuând cu prezentarea unei expoziții cu volume donate muzeului, cu autograf, de către autorii ce și-au lansat cărțile „la umbra nucului bătrân”. Momentele culminate vor fi cele artistice dedicate în exclusivitate Limbii Române: versuri închinate Limbii Române de Gheorghe Sion, Alexei Mateevici, Mihai Eminescu, Grigore Vieru, vor fi recitate de elevi de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” și de către actrița Duța Guruianu de la Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe.
În cadrul momentului liric „Poeții aduc laudă limbii române”, autorii de poezie Mihaela Aionesei și Izzet Baubec, ambii din Târgu Secuiesc, vor citi din propria creație tipărită în volume de versuri care le-au adus consacrarea prin premiile obținute. Momente speciale vor fi și cele în care profesori din județul Covasna vor prezenta comunicări: „Simplitatea și corectitudinea limbii române la Nicolae Colan” – prof. dr. Alex. Surdu, „Limba română și limba latină” – prof. Maria Stoica, „Dăinuire întru Limba Română” – Luminița Cornea. Finalul evenimentului dedicat Limbii Române va fi marcat de lansarea volumului „Întru lumina munților. Fragmente de spiritualitate românească”, de Luminița Cornea.
Organizatorii au ales să includă în invitații un citat sugestiv din prefața scrisă de episcopul Nicolae Colan la „Îndreptarul ortografic” tipărit la Cluj, în anul 1944, care spunea: „Limba maternă e una din cele mai scumpe comori ale oricărei nații. De aceea, nimeni nu are voie să-și bată joc de ea, stricând-o. Dimpotrivă, toți avem datoria să vorbim, dacă nu frumos, ceea ce-i mai greu, cel puțin corect”. Evenimentul este organizat în colaborare cu Societatea de Științe Filologice – Filiala Covasna, Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita și revista „Vatra veche”, Târgu Mureș.
Scriitori români din Araci
Cercetătoarea dr. Luminița Cornea, coordonatoarea evenimentului, a remarcat faptul că în Araci s-au născut doi importanți scriitori ocrotitori ai limbii române. Ierarhul-scriitor și academicianul Nicolae Colan (1893-1967), în Discursul de recepție la Academia Română (28 mai 1945), intitulat „Biserica neamului și unitatea limbii românești”, dă mai multe definiții limbii, apreciind, în mod deosebit, limba română și graiul străbun, ce reprezintă „oglinda curată și sufletul unui popor”.
Scriitorul și profesorul Romulus Cioflec (1882-1955) își sfătuia elevii să fie atenți cum scriu, „ca să nu ofenseze limba română, care este plină de tandrețe, când o respectăm”.
Romulus Cioflec și Nicolae Colan și-au scris operele într-o frumoasă și armonioasă limbă românească, cunoscând bogăția ei, „ca un fagure de miere” (Mihai Eminescu), dar și faptul că limba îndeplinește un rol covârșitor în păstrarea și dezvoltarea conștiinței de neam. Astfel, muzeul din Araci este cel mai potrivit loc pentru celebrarea Limbii Române, având în vedere contribuția celor doi scriitori din Araci la îmbogățirea patrimoniului cultural și la promovarea limbii române literare, conform unui comunicat al MNCR.
Ziua Limbii Române în Harghita
Consiliul Județean Harghita organizează, la Miercurea Ciuc, cu prilejul Zilei Limbii Române, mai multe activități dedicate în special elevilor.
Potrivit Biroului de Presă al Consiliului Județean Harghita, la parterul instituției sunt programate activitățile cultural-educative în limba română, destinate școlarilor din clasele I-VIII. Grupul țintă este reprezentat de copiii angajaților Consiliului Județean, majoritatea de etnie maghiară, dar și elevii din clasele I-VIII din oraș și din localitățile județului.
