România celebrează anual, în 20 iulie, Ziua Aviației și a Forțelor Aeriene Române, sărbătoare dedicată aviatorilor militari și civili, precum și tuturor celor care și-au legat destinul de zbor.
Data coincide cu sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul aviatorilor români.
Istoria instituirii și marcării zilei
Legătura dintre Aviația Română și Sfântul Proroc Ilie datează încă din 1913, odată cu adoptarea primei Legi de organizare a aeronauticii militare. La acea vreme, Aviația făcea parte din batalionul de specialități al Geniului, al cărui ocrotitor spiritual era Sfântul Ilie. Când aviația a devenit armă de sine stătătoare, în 1915, a păstrat același ocrotitor.
Ziua Aviației sub patronajul Sfântului Ilie a fost instituită oficial în anul 1931, prin decret regal. În timpul comunismului ateist, Ziua Aviației era marcată în 17 iunie, data când, în 1910, Aurel Vlaicu a efectuat primul zbor cu un aparat construit pe teritoriul României.
Revenirea oficială la sărbătorirea Zilei Aviației de Sfântul Ilie s-a făcut în două etape.
În 1994 – prin ordin al Ministerului Apărării Naționale, ziua de 20 iulie a redevenit Ziua Aviației, deși a continuat să fie marcată și data de 17 iunie, dedicată zborului istoric al lui Aurel Vlaicu; apoi, în 2004, prin Legea nr. 382/2004, s-a stabilit definitiv că Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene se sărbătorește anual doar în 20 iulie, de sărbătoarea Sf. Pror. Ilie Tesviteanul.
Sfântul Ilie, protectorul aviatorilor
Alegerea Sfântului Proroc Ilie ca patron spiritual al aviației române are la bază relatarea biblică potrivit căreia prorocul nu a murit, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de cai înaripați (IV Regi 2, 11). Imaginea urcării sale la cer a inspirat, de-a lungul timpului, asocierea cu zborul și cu aspirația omului de a învinge înălțimile.
În tradiția Bisericii Ortodoxe Române, Sfântul Ilie este cinstit în ziua sa de pomenire prin slujbe în unitățile de aviație și în bisericile care îl au ca ocrotitor, fiind invocat pentru ocrotirea celor care își desfășoară activitatea în spațiul aerian.
Ziua este și prilej de pomenire a aviatorilor care și-au pierdut viața în misiuni sau în timpul antrenamentelor. În numeroase garnizoane și cimitire militare sunt oficiate slujbe de pomenire pentru eroii aviației, iar la monumentele dedicate acestora sunt depuse coroane de flori.
Prin această sărbătoare sunt evidențiate atât sacrificiul înaintașilor, cât și profesionalismul celor care servesc astăzi în Forțele Aeriene Române și în aviația civilă, continuând tradiția unei arme cu un rol esențial în apărarea și dezvoltarea României.
Aviația românească, o aventură de peste un secol
În 2026 marcăm:
- 120 de ani de la primul zbor autopropulsat la nivel mondial, realizat de Traian Vuia la Montesson, lângă Paris;
- 116 ani de la prima decolare a lui Aurel Vlaicu, efectuată în România cu un aparat construit pe teritoriul țării noastre;
- 140 de ani de la nașterea lui Henri Coandă, românul care a revoluționat aeronautica: a inventat motorul de avion cu propulsie cu reacție și a descoperit Efectul Coandă – tendința unui jet de aer sau de lichid de a urma conturul unei suprafețe apropiate în loc să se deplaseze în linie dreaptă;
- 100 de ani de aviație comercială în România.
În cursul zilei de duminică, Ziua Aviației și a Forțelor Aeriene Române a fost comemorată la București prin zboruri demonstrative și depuneri de coroane la Monumentul Eroilor Aerului, iar de luni este deschisă la Park Lake Shopping Center din București o expoziție de fotografie intitulată „Privind spre cer – Aviația românească la 116 ani de la prima decolare”.
Vezi și:
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu
