Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a binecuvântat joi un monument dedicat eroilor Revoluției din 1989 care au fost împușcați și călcați cu tancurile la Sala Dalles din Capitală în 21 decembrie 1989.
„Împotriva rânduielii de atunci s-au ridicat chiar tinerii care au fost educați și învățați în mod sistematic că adevăratul rai este aici, pe pământ, și este construit de către regimul comunist, că Dumnezeu nu există”, a remarcat episcopul vicar patriarhal după slujba de binecuvântare.
„Și iată că acești tineri, crescuți în această ideologie, s-au ridicat împotriva orânduirii, strigând: «Vom muri și vom fi liberi!», «Cu noi este Dumnezeu», îngenunchind și rostind Rugăciunea Domnească «Tatăl nostru», ceea ce a arătat că, în dosul întregii propagande de partid, poporul român și-a păstrat credința, bunicii și mamele și-au învățat copii rugăciunile și toate cele legate de realitatea spirituală a ființei umane.”
„În strigătul acesta, «Vom muri și vom fi liberi!», se descoperă gândirea profundă a generației de atunci, că libertatea este una din valorile cuprinse în chipul lui Dumnezeu zidit în om încă de la creația lui. De aceea, libertatea nu este doar o virtute care caracterizează viața pământească, ci o virtute veșnică. Altfel, ar fi părut o absurditate afirmația că «Vom muri și vom fi liberi!»”, a mai spus ierarhul.
„Când ne luptăm și murim cu demnitate pentru valorile eterne dăruite nouă de Dumnezeu Creatorul, atunci suntem cu adevărat liberi.”
„Aducem un cuvânt de binecuvântare celor care s-au luptat mai bine de trei decenii ca, pe locul acesta sfințit de sângele martirilor care au mărturisit credința lor în Dumnezeu și au căzut pentru libertate să se ridice acest monument care să ne aducă pururea aminte de virtuțile și de jertfelnicia celor care au căzut aici”, a adăugat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
„Să ne rugăm întotdeauna ca Dumnezeu să așeze sufletele lor în rândurile drepților, iar pilda eroismului lor de acum 34 de ani să fie cultivată și în societatea noastă, învățând tinerii că, fără credință, fără libertate, fără valori eterne, viața noastră este lipsită de sens și de orizont. Dumnezeu să-i odihnească și cu drepții să-i numere, iar pomenirea lor să fie din veac în veac!”
La inaugurare au participat Primarul Bucureștilor, Nicușor Dan, Primarul Sectorului 1 al Capitalei. Clotilde Armand, reprezentanți ai Armatei și Guvernului, ai asociației eroilor din Decembrie 1989, rude ale eroilor.
Evenimentul a inclus și o slujbă de pomenire pentru eroii căzuți la Sala Dalles și pentru toți eroii Revoluției din 1989.
Evenimentul s-a încheiat cu un recital de colinde și cântări religioase susținut de Corul „Evloghia”, coordonat de părintele Marius Militaru, și cu o ceremonie de depunere de coroane de flori organizată de Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.
Monumentul dedicat eroilor de la Dalles
În urma unui concurs, artistul Dragoș Cătălin Munteanu a fost ales să realizeze monumentul de la Dalles.
Realizarea acestuia este un proiect al Direcției Generale de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (MonumentFor) a Primăriei Municipiului București și al Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.
Ansamblul este gândit ca un imens ceas solar care indică 34 de ani de la data când tinerii și-au afirmat libertatea la Sala Dalles. La mijloc se află o statuie care „seamănă cu o plagă împușcată supradimensionată, al cărei proiectil dezintegrează un inuman stâlp al condamnaților”, se explică în comunicatul despre inaugurare
Nu au luptat, ci s-au oferit ca jertfă
Mama eroului Victor Ștefanov povestește, în volumul memorial „Miracol ’89”, publicat prin eforturile Asociației pentru Cinstirea Eroilor Martiri ai Revoluției din Decembrie ’89, despre fiul ei, care avea 22 de ani în 1989 și lucra ca tipograf.
În ziua de 21 decembrie, Victor s-a întors acasă seara, galben și tras la față, spunând: „E jale! Am văzut cu ochii mei un copil călcat de un tanc. Avea flori albe în mână”.
A încercat să se odihnească, dar nu a putut și a plecat din nou. „Nu pot să dorm, mamă. Am înaintea ochilor imaginea copilului zdrobit de tanc… și florile lui albe. Nu mai pot. Nu pot să fiu laș! Nu plec pentru mine sau pentru tine. Pentru toți plec! Înțelegi?” În 30 decembrie, mama a fost anunțată că fiul ei a decedat.
Cel mai probabil, în seara de 21 decembrie 1989, Victor Ștefanov a fost martor la uciderea lui Alexandru Radu Ionescu, un elev de 17 ani care ținea o garoafă albă în mână. Peste adolescent a trecut o mașină militară la Intercontinental, apoi a fost împuns cu baioneta și împușcat în cap.
Din mărturiile supraviețuitorilor reiese că primiseră flori, pe care unii le așterneau la picioarele forțelor de ordine. El ținea strâns în mână floarea lui. Voia să i-o ducă mamei.
Vezi și:
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
