Structura Bisericii Ortodoxe Române

Biserica Ortodoxa Română este autocefală și organizată ca Patriarhie.

Patriarhia Română cuprinde eparhii (Arhiepiscopii și Episcopii) grupate în Mitropolii. În conducerea BOR funcționează două feluri de organisme centrale.

„Potrivit actualului Statut avem trei categorii de organe la nivel central, organele deliberative precum Sfântul Sinod, Sinodul Permanent și Adunarea Națională Bisericească. Apoi, organele executive corespondente acestor organe deliberative, tot în număr de trei. În Statut primul dintre organele executive este unipersonal, Patriarhul. Apoi, Consiliul Național Bisericesc și al treilea este Permanența Consiliului Național Bisericesc care de fapt nu este un organism aparte, este un mod de lucru al Consiliului Național Bisericesc. Patriarhul ca Întâistătător este Președintele Sfântului Sinod. De altfel, Patriarhul este Președintele tuturor organismelor deliberative și executive de la nivelul central”, a precizat Pr. Prof. Dr. Alexandru Gherasim, Facultatea de Teologie Ortodoxă București, după cum informează TRINITAS TV.

Cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile de activitate, este Sfântul Sinod.

„Sfântul Sinod este compus din toți arhiereii, toți cei care au hirotonie întru arhiereu, indiferent de funcția administrativă. În Biserica Ortodoxă Română, spre deosebire de alte Biserici, intră toți arhiereii. Sfântul Sinod este în competență să se pronunțe asupra oricărei probleme care se ivește în Biserică. Dacă ne uităm peste vechiul Statut și vechiul Regulament ne dăm seama că alături de Sfântul Sinod mai apare un organism deliberativ, Adunarea Națională Bisericească și atunci s-ar întreba cineva care vine din exteriorul Bisericii cum își împart competența aceste două organe deliberative. Întotdeauna când este vorba de învățătura de credință, când este vorba de act liturgic, când este vorba de canonizare de sfinți, lucruri pastoral-misionare atunci sunt rezervate Sfântului Sinod”, a mai arătat Pr. Prof. Dr. Alexandru Gherasim.

Sfântul Sinod poate lua decizii numai în anumite condiții.

„Regula generală prevăzută în Statut pentru toate organismele de la nivel central, atât deliberative cât și executive este ca numărul necesar de membri pentru a se putea constitui valabil este două treimi din membrii săi. În cazul Sfântului Sinod, 52 de membri, două treimi ar fi cam 34 de membri ca să poată să se constituie valabil. Hotărârile valabile de regulă se iau cu votul majorității membrilor prezenți, jumătate plus unu din cei prezenți. Am spus de regulă, pentru că în anumite cazuri, în problemele mai importante, se cere o majoritate calificată de două treimi din numărul celor prezenți”, a menționat Pr. Prof. Dr. Alexandru Gherasim.

Sfântul Sinod se întrunește anual în cel puțin două ședințe de lucru (primăvara și toamna), iar în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Sfântul Sinod este suplinit în decizii urgente de Sinodul Permanent.

„Sinodul Permanent este un organism mai restrâns pentru că Sfântul Sinod, fiind vorba de 52 de membri și este mai dificil să strângi 52 de membri, pentru anumite probleme urgente care trebuie rezolvate la nivel central Sinodul Permanent este un organism mai suplu format doar din mitropoliți, atât cei din România cât și cei din afara granițelor țării, și ca o noutate, pentru că în Statutele vechi și în cel anterior Sinodul Permanent exista și acolo și era doar Patriarhul Președinte și mitropoliții, acum se adaugă un element de noutate în noul Statut și anume, încă trei episcopi eparhioți; un arhiepiscop și doi episcopi care sunt aleși anual. Deci, în fiecare an cei trei cedează locul altor trei care sunt aleși. Mitropoliții și Patriarhul, am putea spune, sunt membri permanenți ai Sinodului Permanent pentru că odată ce a ocupat cineva și funcția de mitropolit este automat și membru al Sinodului Permanent”, a completat Pr. Prof. Dr. Alexandru Gherasim.

Sfântul Sinod de divide în 4 comisii sinodale de lucru. Comisia pastorală, monahală și socială, Comisia teologică, liturgică și didactică, Comisia canonică, juridică și pentru disciplină și Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase.

Comentarii Facebook


Știri recente