Duminică, 26 mai 2013, orașul Botoșani l-a avut ca oaspete pe Înalt Preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care, în sobor de preoți și diaconi, a sfințit noua și frumoasa biserică a parohiei „Buna Vestire” din cartierul Primăverii, potrivit doxologia.ro. Slujba de sfințire prin stropire cu apă sfințită și prin ungere cu Sfântul și Marele Mir a fost urmată de Sfânta Liturghie săvârșită pe o scenă special amenajată pe un teren din vecinătatea lăcașului de cult, la care au participat cu evlavie în jur de 5000 de credincioși. Din soborul preoților slujitori, alături de pr. Dan Afloroaiei, parohul Bisericii „Buna Vestire”, și de pr. Lucian Leonte, protopopul Protoieriei Botoșani, au făcut parte și pr. Marian Timofte, consilier în cadrul Sectorului administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Iașilor și pr. Florin Chirilă, inspector bisericesc în cadrul Arhiepiscopiei Iașilor.
Atât în timpul slujbei Sfintei Liturghii, cât și după finalul acesteia, credincioșii prezenți la sărbătoarea bisericii botoșănene au intrat în altarul noului lăcaș sfințit, unde s-au închinat, primind binecuvântare de la un preot.
„Oriunde bate un clopot și oriunde se afă un preot, acolo se găsește Vitezda, locul unde vine Hristos să ne întâlnească pe noi”
După rostirea Sfintei Liturghii, a urmat cuvântul de învățătură al Mitropolitului Moldovei și Bucovinei, în care acesta a vorbit despre rolul suferinței în viața omului: „În textele evanghelice și în Apostolul rostit la slujba de astăzi, ni s-au relatat cazurile a trei bolnavi vindecați: slăbănogul bolnav de 38 de ani, vindecat de Domnul Hristos, un alt slăbănog, vindecat tot de Domnul Hristos, prin mâna și rugăciunea Sfântului Apostol Petru, și o tânără, numită Tavita, în traducere Căprioara, care a fost vindecată de moartea ei, căci Domnul Hristos a ridicat-o din morți, așa cum a făcut și altă dată, cu prietenul său Lazăr sau cu fiul văduvei din Nain. Prin cele trei vindecări, de fapt două în modul real și cea de-a treia, înviere din morți, dar care tot vindecare de boala morții este, suntem introduși în această zi în tărâmul cel adânc, cel de neexplicat, al suferinței omului pe acest pământ. Acest nefericit tărâm îl cuprinde pe fiecare om, în trupul său, prin atât de multe boli, și în sufletul său, din ce în ce mai mult, prin boala depresiei, prin boala însingurării și, mai ales, prin bolile care îl cuprind adesea, boala neiubirii, boala neiertării, boala nerugăciunii, boala necredinței, boala deznădejdii și boala judecății. Ne întrebăm de ce suferă omul pe pământ și niciodată nimeni nu a putut să dezlege taina aceasta, în afară de Domnul Hristos, care nu a dat un răspuns teoretic la acest lucru, ci a luat asupra Sa suferința omului. El, Cel fără de păcat, s-a împovărat cu suferința fiecărui om de la Adam și până astăzi, și până la sfârșitul lumii. În Evanghelia de astăzi ni se amintește despre un loc numit Vitezda, unde a fost vindecat slăbănogul care aștepta vindecarea de aproape patru decenii. Sfinții Părinți arată că Vitezda, adică locul de tămăduire, se află astăzi oriunde se săvârșește Dumnezeiasca Liturghie, unde este înălțată o biserică, unde este sfințit un altar, biserica nefiind altceva decât un spital duhovnicesc. Biserica nu este tribunal, în care se judecă și se condamnă păcatele, ci în primul rând, ea este spital duhovnicesc, loc de tămăduire, medicament pentru trup și pentru suflet. Oriunde bate un clopot, oriunde se afă un preot, oriunde este o biserică, acolo se găsește Vitezda, locul unde vine Hristos să ne întâlnească pe noi, slăbănogii acestei vieți, cuprinși de mulțime de păcate și așteptând de câțiva ani sau de câțiva zeci de ani, adesea, fără să recunoaștem boală din noi, să vină Domnul Hristos și să ne întrebe dacă dorim să fim vindecați”.
La finalul Sfintei Liturghii, părintele protopop Lucian Leonte a dat citire hrisovului de sfințire, act semnat de IPS Mitropolit Teofan și pus la slujba târnosirii în piciorul Sfintei Mese din Altar, după care pr. paroh Dan Afloroaiei a adresat câteva cuvinte mulțimii prezente, în care a făcut referire la cei care au făcut posibilă ridicarea lăcașului de cult : „Ne-am rugat Bunului Dumnezeu să ne dea putere și sănătate să desăvârșim un lucru bun început de părintele Emilian Hrubaru, care este vrednic de pomenire. De-a lungul timpului, au fost mulți binefăcători, mulți donatori, mulți prieteni care ne-au ajutat, care ne-au sfătuit și care au fost și sunt alături de noi”.
Sărbătoarea bisericii botoșănene s-a încheiat cu acordarea rangului de iconom stavrofor părintelui paroh Dan Afloroaiei și cu acordarea distincției „Crucea Moldavă” pentru mireni colonelului Dionisie Brădățan.
Biserica „Buna Vestire” din Botoșani a fost înființată în luna mai 1995, ctitorul său fiind părintele Emilian Hrubaru, care s-a stins din viață în 2002. Lucrările au fost continuate de preotul paroh actual, Dan Afloarei. Inițial, biserica a fost construită din lemn, însă între timp în același spațiu a fost ridicată biserica din cărămidă. Aceasta a fost finisată atât la interior, cât și la exterior, având nevoie doar de pictura interioară.
