Basilica.ro a petrecut o zi cu tinerii participanți la Academia Liderilor Eco-Inițiative, tabără de educație ecologică desfășurată la Mănăstirea Caraiman în perioada 4-8 iulie 2022.
În prima zi, cei 34 de tineri din Arhiepiscopia Bucureștilor și Mitropolia Basarabiei s-au cunoscut, au lucrat pe grupe și au descoperit că spiritualitatea creștină este eminamente una care respectă natura.
Organizată de Federația Filantropia a Patriarhiei Române și Misiunea Socială Diaconia a Mitropoliei Basarabiei, tabăra are ca scop să le ofere copiilor instrumentele necesare pentru ca ei să devină lideri de inițiative ecologice în comunitățile lor.
Ce învață tinerii
„Trebuie să ne gândim în primul rând că noi, ca și persoane, suntem creația lui Dumnezeu, iar natura este și ea creația lui Dumnezeu și trebuie să avem mare grijă de ea. Acest pământ este casa noastră și trebuie să fie nu doar a noastră personal, dar și a celor care vin după noi”, le-a spus copiilor Părintele Ciprian Ioniță, președintele Federației Filantropia, prezent la deschiderea taberei.
„Avem trei mari direcții pe care le urmărim. Prima este conectarea cu natura: tinerii să înțeleagă valorile naturale pe care le au în preajma locuinței, în zona parohiei, în comunitatea din care provin. După ce conștientizează cât de valoroasă este natura de aproape, să învețe să observe care sunt amenințările la adresa naturii”, a explicat pentru Basilica.ro Cătălina Murariu, expert în educație ecologică.
„Pot să fie amenințări directe la adresa naturii, ceva direct, observabil, cum ar fi deșeurile, dar pot să fie și amenințări indirecte, care țin de obiceiurile noastre de consum și de stilul nostru de viață. Și sperăm să ajungem la un stil de viață un pic mai responsabil, un pic mai echilibrat și mai moderat, care de fapt este, până la urmă, și în spiritul bunului simț și al tradiției noastre”, explică ea.
Copiii își vor dezvolta și abilitățile de lider, ca să poată conduce echipe, dar și abilitățile de coordonare de proiect. „Învață cum să gândească o intervenție, o inițiativă, cum să o structureze și cum să facă ca lucrurile să devină realitate, să se transpună de la nivel de idee în concret”, a mai precizat Cătălina Murariu.
Învățarea se face într-o manieră interactivă, prin joc și experiență directă. Una din activitățile desfășurate pe grupe a presupus observarea naturii din curtea mănăstirii, iar alta jocuri de conectare cu natura într-o poiană din apropiere.
Echilibrul ecologic se bazează pe echilibru spiritual
O componentă importantă a taberei este și crearea unei atitudini pozitive, de valorizare a naturii. Dar aceasta nu este o problemă pentru tinerii din Biserică. Rugați să identifice sfinți care au demonstrat o strânsă legătură cu natura, participanții au oferit numeroase exemple.
Sf. Ioan Botezătorul a trăit frugal și L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului, care astfel s-au sfințit; Sf. Cuv. Serafim de Sarov hrănea un urs, care îi aducea miere pentru oaspeți; Sf. Cuv. Teodora de la Sihla era hrănită de vrăbii; Sf. Macarie din Alexandria a salvat puiul unei hiene; Sf. Maria Egipteanca a fost îngropată de un leu, iar Sf. Ștefan cel Mare își lua natura ca aliat în tacticile de luptă. Astfel, se vede că echilibrul ecologic se realizează cel mai bine atunci când omul atinge întâi un echilibru spiritual.
Voluntariat
Cătălina Murariu este asistată în coordonarea demersului ei educațional de mai mulți coordonatori de voluntari: din partea Federației Filantropia ajută Roxana, Alexandru și Alexandra.
„Mă bucur foarte mult că sunt aici alături de toți acești tineri. Nu mă așteptam să avem copii și cu vârste atât de fragede, începând de la 11 ani. Îmi place să lucrez cu tinerii și copiii. Sper ca vremea să țină cu noi pentru activitățile în aer liber!”, spune Roxana Ion, absolventă a secției de Asistență socială și studentă la Masterul de turism și patrimoniu religios – ambele de la Facultatea de Teologie din București.
Din partea Misiunii Sociale Diaconia și a partenerului ei în acest proiect, Fundația Caritas Ambrosiana din Milano, Italia, ajută și coordonatoarele de voluntari Daniela Groza și Michaela Belatti.
„Mi se pare extraordinară ideea de a proteja natura, creația lui Dumnezeu. Acești tineri au ocazia să-și însușească deprinderi, ca mai apoi să aducă fiecare câte o schimbare în comunitatea lui. Cred că atitudinea aceasta de protejare a naturii ține de personalitate și de deschiderea fiecăruia către natură. Dar și educația joacă un rol important”, spune Daniela Groza.
Ea mai subliniază că cea mai mare nevoie a adolescenților este de a fi ascultați. Atunci se vor deschide și mai mult. „Copiii au fost puțin rezervați la început, din cauză că nu se cunosc. Dar s-a spart gheața, chiar și la masă au început să comunice între ei și mi se pare ceva foarte frumos”, spune tânăra coordonatoare de voluntari.
Michaela Belatti este de o lună în Republica Moldova și va rămâne pentru un an pe proiectul Eco-Inițiative dezvoltat de Federația Filantropia și Misiunea Socială Diaconia. Vorbește bine limba română, deoarece a studiat filologia în Italia și a avut un stagiu de o lună la Universitatea de Vest din Timișoara.
„Am studiat și portugheza și mi-a plăcut ideea de a studia două culturi diferite, situate la cele două extremități ale continentului European, dar care împărtășesc aceeași trăsătură: latinitatea. Îmi place mult să văd diferențele, dar și ceea ce ne unește în societatea globală. Toți locuim aceeași planetă”, spune ea.
„Din punctul meu de vedere, grija față de celălalt și față de natură necesită empatie. Înțelegi că nu este totul numai despre tine, nu trăiești singur pe lume. De aceea, trebuie să ai grijă de locul unde trăiești, de Pământ”, adaugă Michaela.
Gânduri de la participanți
La tabără participă copii care au mai desfășurat inițiative ecologice în parohiile lor. Antonie, de la Parohia Teișani, județul Prahova, a adunat gunoaiele menajere din comună și i-a încurajat pe localnici să nu mai polueze. Marius, un tânăr de 17 ani din Bălți, Republica Moldova, a plantat copaci cu prietenii din localitatea sa.
Cristian, în vârstă de 16 ani, spune că a participat și el la o acțiune de ecologizare în satul natal, Pleașa, de lângă Ploiești. Este elev la Seminarul Ortodox „Nifon Mitropolitul” din București și are deja o mentalitate de lider. „Nu putem aștepta să facă alții ceea ce putem face noi. Trebuie să fim noi primii care acționăm și sigur îi vom atrage și pe alții”, spune el.
Livia Căpățină, o participantă originară din Ciucur-Mingir, în sudul Basarabiei, este pentru a treia oară în România, după ce a participat la două ediții ITO. „Este minunată România. Am venit cu gânduri bune în Dumnezeu, în credință, cu liniște și cu pace. Sper să acumulez experiență de aici”, spune ea.
Tânăra basarabeancă, studentă la secția de Design vestimentar a Universității Tehnice din Moldova, mai crede că ecologia este un subiect comun care ar putea să-i aducă laolaltă pe tineri. „Am putea începe prin a ne aduna și a discuta o temă. Poate aceasta îi va motiva pe mai mulți să vină și la biserică”, spune ea.
Nicolae Crețu, în vârstă de 14 ani, a fost implicat într-o acțiune de plantare de copaci la Chișinău. El și alți zeci de tineri au ecologizat o zonă destul de mare din apropiere de Parohia „Sf. Grigorie Palama”. Chiar dacă terenul nu aparține de comunitatea lor, zona este destul de vizibilă la intrarea în Chișinău, ca o carte de vizită. Copiii au curățat terenul și au plantat mulți copaci.
Elena Bacaliuc, o jurnalistă în vârstă de 21 de ani care lucrează la un ziar național și are o experiență vastă de voluntariat, vrea să treacă pragul micilor inițiative și să învețe să scrie și să implementeze proiecte: „Sunt din Orhei, dar am fost voluntar la nivel național. Am coordonat recent un proiect de sprijin pentru refugiații ucraineni. Mă simt bine, pentru că tinerii sunt super-deschiși și am găsit ușor un limbaj comun”, spune ea.
„Îmi place foarte mult aici, pentru că sunt foarte multe activități interesante, care ne învață despre natură și despre ecologie în general. Când voi pleca de aici, voi avea cunoștințele necesare pentru a duce o astfel de activitate la bun sfârșit și în parohie, unde voi face acest grup împreună cu prietenii mei”, a declarat și David din Poiana Comarnic, cel mai tânăr participant, în vârstă de numai 11 ani.
„La noi în oraș există multe deșeuri și locuri unde nu sunt multe tomberoane. Mă gândeam să-mi adun niște prieteni și să mergem să le strângem pe toate. Pe tinerii de vârsta mea eu îi îndemn și îi rog să nu arunce gunoaiele și să nu polueze natura, pentru că natura este mama noastră.”
Radu, un tânăr de 17 ani din Bălți, vrea să studieze Medicina și spune că activitățile din tabără îl ajută să se dezvolte în plan personal: „Activitățile din tabără mi se par vesele, interactive. Am fost uimit, fiindcă mă temeam că va fi foarte plictisitor. Dar iată că este fain și am învățat să fac ceva ce nu fac de obicei: să lucrez în echipă. Când mă întorc acasă, le voi povesti părinților, apoi voi vorbi cu colegii și vom organiza câte ceva pentru a îmbunătăți starea orașului.
Energia tinerilor trebuie îndreptată spre lucrarea binelui
Un participant aparte este Preoteasa Anastasia Crețu de la Parohia „Sf. Grigorie Palama” din Chișinău, mamă a șase copii și specialist în lucrul cu tineretul. Și-a dorit să participe alături de fiul ei, Nicolae, la tabără pentru a deprinde noi tehnici de comunicare și de implicare a tinerilor.
„Copiii de astăzi sunt copii foarte-foarte activi. Din 15 ani de lucru cu ei, am observat că de la un an la altul se nasc tot mai ageri, mai activi, mai capabili. Iar noi, ca părinți, ca profesori, trebuie să le acordăm mult mai multă atenție și mult mai multă dragoste. Ei sunt ca un râu care curge foarte rapid. Dacă reușim să le punem o muzică frumoasă în viață, dacă reușim să-i canalizăm, atunci ei vor face lucruri mult mai mari și mai frumoase decât generațiile trecute”, spune preoteasa Anastasia Crețu.
„Dacă nu reușim, aceeași viteză cu care se dezvoltă va face ca ei să producă fapte mult mai urâte decât generațiile trecute. Dar, dacă avem aceasta în minte și acționăm, cred că rezultatul va fi foarte bun. Noi suntem responsabili să le arătăm lucrurile frumoase”, adaugă ea.
„Foarte mulți tineri au activități nedorite pentru că noi nu le arătăm ce ar putea să facă frumos. Și acest proiect este binevenit. Dumnezeu a creat omul ca un fiu al naturii și natura ne este ca o mamă. O mamă care este iubită, o mamă care este ocrotită, ne va răsplăti însutit și înmiit pentru mica grijă pe care i-o putem oferi.”
ACTUALIZARE: După prima zi, dedicată activităților de cunoaștere reciprocă, participanții au avut numeroase activități de conectare cu natura, făcând drumeții și jocuri în aer liber.
Proiectul pilot „Eco-inițiative în parohiile Bisericii Ortodoxe Române din România și Republica Moldova” al Federației Filantropia și al Misiunii Sociale Diaconia se realizează în parteneriat cu Fundația Caritas Ambrosiana din Milano, Italia.
În proiect vor participa 16 echipe locale (8 în România, selectate din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor – București, Ilfov și Prahova – și 8 în Republica Moldova), reprezentate de un număr de 160 de tineri. Este primul proiect de acest tip din Biserica Ortodoxă Română.
Vezi și:
- Academia tinerilor lideri de eco-inițiative a debutat luni la Mănăstirea Caraiman
- Proiect pilot: Eco-inițiative în parohiile din România și Republica Moldova
-
Federația Filantropia și Misiunea Diaconia inițiază un proiect de educație ecologică pentru tineri
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
