„În anii negri ai comunismului, Mănăstirea Antim a fost o candelă mereu aprinsă, a fost o lumină de înviere aici, în inima Bucureștiului, iar Sfântul Sofian a fost un profet, un apostol, un părinte al acestei cetăți la care alergau cei mai iscusiți intelectuali, cât și oameni simpli, căutând la el bunătatea, iertarea și sfatul înțelept”, a spus miercuri PS Varlaam Ploieșteanul.
Episcopul vicar patriarhal a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Antim cu ocazia sărbătorii Sfântului Sofian.
Preasfinția Sa a subliniat că activitatea pastorală și misionară a sfântului a fost însoțită de vocația de pictor bisericesc.
„Pentru acest lucru trebuia multă pricepere ca într-un timp de persecutare a credinței, icoana sau pictura unei biserici să devină cu adevărat abecedarul, cartea, evanghelia pe care o puteau citi oamenii fără ajutorul cuvintelor”.
„Această pictură materială a fost însoțită întotdeauna de zugrăvirea chipului lui Hristos în inimile și în sufletele care s-au încredințat păstoririi Sfântului Sofian”, a adăugat episcopul vicar patriarhal.
Moștenirea Sfântului Sofian
Ierarhul a amintit că în perioada în care Sfântul Sofian a fost stareț la Mănăstirea Plumbuita, a predat la școala de pictură bisericească.
„Sfântul Sofian s-a îngrijit ca ucenicii lui să se formeze după chipul lui Hristos până la măsura Sfântului Apostol Pavel care spune: De acum nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”.
Episcopul vicar patriarhal a subliniat că icoanele pictate de Sfântul Sofian îi fac pe cei care le privesc să simtă pace și așezare.
„Icoanele care se păstrează de la el ne arată lumea păcii, a armoniei și a bunătății din Împărăția Cerurilor, dar care poate fi pregustată din lumea aceasta dacă o comunitate, cum a fost cea păstorită de el, trăiește cu adevărat credința în Hristos și se străduiește să împlinească voia Lui”.
O binecuvântare pentru Mănăstirea Antim
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a evidențiat că Sfântul Sofian a rămas o binecuvântare pentru Mănăstirea Antim.
„Este o mare bucurie și o mare binecuvântare că avem în biserica acestei mănăstiri cinstitele moaște ale Sfântului Sofian, așezate în această raclă atât de frumoasă, confecționată cu purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a fost pentru o perioadă viețuitor al acestei mănăstiri”.
„Sfântul Sofian nu a înrâurit numai viața ostenitorilor acestei mănăstiri și închinătorilor care cercetau această mănăstire, ci toți ierarhii care au locuit aici pentru o vreme au avut în Părintele Sofian un model duhovnicesc de urmat”, a adăugat Episcopul vicar patriarhal.
La final, Preasfinția Sa i-a îndemnat pe credincioși să se roage Sfântului Sofian și Sfântului Antim Ivireanul, ctitorul așezământului monahal.
Sfântul Sofian de la Antim
S-a născut în 7 octombrie 1912 la Cuconeștii Vechi, în județul Bălți, și a intrat ca frate la Mănăstirea Rughi, județul Soroca, în anul 1926, la vârsta de 14 ani.
A studiat pictura la Academia de Arte Frumoase din București. În 1942 s-a înscris la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București pe care a finalizat-o în 1946.
În 1958 a fost arestat în lotul Rugul aprins și condamnat la 15 ani de închisoare. Eliberat în 1964, s-a întors la Mănăstirea Antim, unde a rămas până la finalul vieții. A trecut la cele veșnice în data de 14 septembrie 2002, fiind înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.
Cuviosul a fost trecut în rândul sfinților în anul 2024, împreună cu alți 15 preoți și mărturisitori ai secolului 20.
Mai multe fotografii sunt disponibile în galeria foto.
