Ca împărat, Sfântul Constantin a fost și un bun strateg, care a câști- gat zeci de războaie și a lărgit granițele imperiului. El a avut alături generali pricepuți, care, pe lângă iscusința militară, au avut și o credință râvnitoare în Hristos, Dumnezeul cel adevărat.
Printre aceștia poate fi socotit și Sfântul Mare Mucenic Artemie, prăznuit de Biserica Ortodoxă la 20 octombrie, comandant în oastea Sfântului Constantin și martor la toate marile înfăptuiri ale acestuia. Sfântul Artemie a văzut pe cer semnul Crucii, a participat la lupta de la Podul Vulturului (312) împotriva lui Maxențiu și, potrivit tradiției, a însoțit-o pe Sfânta Elena în pelerinajul acesteia în Țara Sfântă, fiind de față la aflarea Lemnului Sfintei Cruci. După moartea Sfântului Constantin (337), la porunca împăratului Constanțiu, în anul 356 d.Hr., Sfântul Artemie a aflat și a adus la Constantinopol moaștele Sfinților Apostoli Andrei, Luca și Timotei. Numit în 360 guvernator al Egiptului (dux Aegypti, augustalis), s-a străduit să dezrădăcineze idolatria, mai ales din templul lui Serapis. Potrivit datelor cuprinse într-una dintre antologiile de minuni săvârșite de Sfântul Artemie, când Iulian Apostatul a dezlănțuit prigonirea creștinilor din Antiohia, Sfântul l-a mustrat pe acesta că s-a lepădat de Hristos și pentru că nu a urmat credinței Sfântului Constantin cel Mare. Drept urmare a fost torturat pentru îndrăzneala sa. În cele din urmă, guvernatorul Artemie a primit moarte mucenicească prin tăierea capului, în anul 362.
În primii ani ai secolului al VI-lea, moaștele Sfântului Artemie au fost strămutate la Constantinopol, în biserica Sfântul Ioan Botezătorul din cartierul Oxeia, unde erau foarte cinstite pentru darul minunat al tămăduirii de boli (diferite forme de hernie, varice sau suferințe care afectează organele trupului). Încă din secolul al V-lea, cultul Sfântului Artemie ca sfânt tămăduitor a luat o amploare deosebită. Între anii 660-668, s-a constituit o colecție de 45 de mărturii despre minunile săvârșite de moaștele Sfântului Artemie. Astăzi, fragmente din moaștele sale se află la Mănăstirea Kostamonitou, din Muntele Athos, dar și în țara noastră, la Mănăstirea Căldărușani (jud. Ilfov). (Informații preluate din pliantul de prezentare a hramului Ocrotitorului
Bucureștilor – 2013 și publicat la Editura „Cuvântul Vieții” a
Mitropoliei Munteniei și Dobrogei)
