Sfântă Liturghie arhierească la Mănăstirea Crasna, Gorj

Obştea Mănăstirii Crasna din judeţul Gorj, împreună cu credincioşii din această localitate, au trăit duminică, 10 aprilie 2016, bucuria prezenţei în mijlocul lor a, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, care a săvârşit Sfânta Liturghie la altarul bisericii sfântului aşezământ monahal, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.

La finalul slujbei euharistice, Mitropolitul Olteniei a subliniat în cuvântul de învăţătură, despre pericopa evanghelică duminicală ce relatează una din minunile Mântuitorului Iisus Hristos, vindecarea unui fiu lunatic, şi despre viaţa şi învăţătura Sfântul Ioan Scărarul, pomenit de Biserică în Duminica a patra din Postul Mare.

„Din textul evanghelic al acestei duminici (Marcu 9, 17-32) înţelegem că nu putem primi răspuns la rugăciunile noastre fără credinţă. Şi nu o credinţă de suprafaţă, pe care să o mărturisim numai cu vârful buzelor, ci o credinţă intensă care să cuprindă întreaga noastră fiinţă. Cuvintele tatălui celui demonizat <<Cred Doamne! Ajută necredinţei mele!>>(Matei 9, 24), au ieşit din suflet, au ieşit din adâncul fiinţei sale. Să reţinem faptul că de fiecare dată când Dumnezeu intervine în viaţa noastră săvârşeşte un act creator. Precum la început <<a zis şi s-a făcut>>, întotdeauna când ne tămăduieşte trupeşte şi sufleteşte, săvârşeşte acelaşi act creator” a mărturisit  Chiriarhul locului.

***     

Mânăstirea Crasna – file de istorie

Aşezat la poalele munţilor Parâng, aşezământul monahal de la Crasna a fost ridicat de Dumitru Filişteanu, nepotul marelui ban al Craiovei Dobromir, văr cu Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul. Actuala biserică a fost zidită în anul 1636 din bolovani de piatră de râu şi cărămidă, în stil bizantin, cu o turlă octogonală pe naos. Pictura în frescă din biserica cu hramul Sf. Ierarh Nicolae datează din 1757. Se remarcă tablourile de mare expresivitate şi tâmpla din vremea lui Matei Basarab. Foarte valoros este şi tabloul votiv înfăţişându-i pe Matei Basarab şi Mitropolitul Ştefan. De asemenea, catapeteasma din lemn este împodobită cu o sculptură ornamentală deosebită. De numele mănăstirii sunt legate multe tradiţii şi legende, pline de învăţături duhovniceşti. Între ele se numără şi cea relatată de părintele Ioanichie Bălan, de la Sihăstria, care vorbeşte despre un pustnic venit din părţile Kievului, este vorba de episcopul Ioan, vicar al cetăţii ruseşte prin anul 1915. Acesta, pe la anul 1920, a călcat acest pământ şi a vieţuit la Crasna trei ani, de aici retrăgându-se ca sihastru în Munţii Sihlei.

     

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente