Sfinții Mari Mucenici Serghie și Vah, ocrotitorii spirituali ai Bisericii de la Palatul Cotroceni, au fost senatori romani, unii dintre cei mai importanți nobili de la curtea împăratului roman Maximian (286-305).
Împăratul îi cinstea pentru vitejia lor în războaie și pentru dedicarea cu care își împlineau slujba. În secret, însă, ei erau creştini. Atunci când s-a aflat, nu au renunțat nicidecum la credința în Hristos. Pentru acest lucru, la porunca lui Maximian, au fost depuși imediat din funcțiile pe care le aveau, apoi batjocoriți și torturați până la moarte.
Fragmente din moaștele Sfinților Serghie și Vah se află în prezent la Biserica Palatului Cotroceni, unde a fost celebrat hramul joi, în condițiile impuse de situația epidemiologică din București.
A slujit un sobor de preoți și diaconi condus de părintele arhimandrit Irineu Dogaru, eclesiarhul bisericii.
„Ca în fiecare an, ne-am adunat pentru a-i cinsti după cuviință pe Sfinții Mari Mucenici Serghie și Vah, ocrotitorii acestui sfânt lăcaș și mijlocitori către Mântuitorul Iisus Hristos. Ne-am organizat pentru sărbătorirea lor într-un context social diferit față de ceilalți ani. Ne confruntăm cu un dușman nevăzut, motiv pentru care am luat toate măsurile de siguranță necesare”, a spus Arhim. Irineu Dogaru.
„Ne rugăm sfinților pomeniți astăzi să ne ocrotească în continuare de aceste încercări”, a declarat eclesiarhul bisericii pentru Ziarul Lumina.
La finalul Sfintei Liturghii a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru ctitorii bisericii.
Biserica de la Cotroceni a fost construită pe locul fostei Mănăstiri Cotroceni, ctitorie a domnitorului Șerban Cantacuzino. Sfințirea ei a avut loc în 2008.
Foto credit: Ziarul Lumina / Luigi Ivanciu
