Schimonahiile Olimpiada și Nazaria, fondatoarele mănăstirii nemțene Văratec, au fost evocate luni la sinaxa obștii. Cele două cuvioase sunt propuse pentru canonizare în 2026.
Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a participat la întrunire și a făcut un scurt istoric al mănăstirii.
Moștenire duhovnicească
„Anul înființării mănăstirii, 1785, era un an cu multe încercări și convulsii în lume. În 1789 avea să fie deja Revoluția Franceză, care avea să ducă la căderea multor valori. Iată că în România se construiau mănăstiri sub povățuirea unor părinți precum Sfântul Paisie Velicicovschi, ca Sfântul Iosif Isihastul”, a spus Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul.
„Rămân pentru noi o înțelegere că în orice vreme Dumnezeu își are, ca în vremea lui Ilie, mulți bărbați care nu și-au plecat piciorul lui Baal. Și când spun bărbați, mă refer la bărbați și femei care au sufletul bărbătesc, întărit în credință, care știu pentru ce au venit într-o mănăstire, știu pentru ce trăiesc și pentru ce sunt gata să moară.”
„Cele ce evocăm acum, pe care le punem la inima noastră, devin un început și un act de curaj, o moștenire. Moștenirea este și o harismă pe care suntem chemați să o înviem în sufletele noastre”, a explicat Preasfinția Sa.
240 de ani de la zidirea primei biserici
Schimonahiile Olimpiada și Nazaria au fost evocate de Stavrofora Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec, și de monahiile Anatolia Bălăiță și Nectaria Prepeliță, care au cercetat documentar și duhovnicește activitatea celor două fondatoare ale Mănăstirii Văratec.
„Întâlnirea noastră are ca obiectiv aniversarea celor 240 de ani de la zidirea primei bisericuțe de lemn și comemorarea primelor două starețe, Schimonahiile Nazaria și Olimpiada”, a explicat Maica Stareță Iosefina Giosanu.
„Vrednicia lor nu a fost să ne lase doar o frumoasă mănăstire, ci un vas plin de trăire duhovnicească, ce s-a păstrat cu sfințenie de multe generații de călugărițe nevoitoare aici, toate întru mai multă credință, dragoste și râvnă în a-și dobândi mântuirea.”
„Printre ele se găsesc multe suflete care astăzi sunt sfinte sau propuse pentru a fi canonizate, și altele care, în fața Domnului, s-au sfințit în taină, fără ca noi să avem știință despre aceasta”, a mai mărturisit Stavrofora Iosefina Giosanu.
Anul omagial-comemorativ 2026
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în ședința de lucru din 27 martie 2025, începerea demersurilor de canonizare a mai multor sfinte femei românce, în contextul declarării anului 2026 ca An omagial al pastorației familiei creștine și An comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame).
Printre propunerile de canonizare înaintate de Arhiepiscopia Iașilor pentru anul 2026 se numără Schimonahiile Olimpiada și Nazaria, precum și Cuvioasa Mavra de la Ceahlău.
Foto credit: Doxologia.ro / Mihail Vrăjitoru
