Lucrările de restaurare realizate la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți printr-un proiect european cu o valoare de cinci milioane de euro s-au încheiat în termen.
Proiectul a demarat în iulie 2017 având termen de execuție 36 de luni. Vineri, 14 august 2020, la complexul monahal al Mănăstirii Bogdana a avut loc recepția lucrărilor.
În acești trei ani au fost realizate lucrări de arhitectură, consolidare, instalaţii, restaurare pictură, dar și amenajare peisagistică, de asigurare a utilităţilor şi de iluminat arhitectural.
Pardoseala lăcașului de cult a fost reabilitată și dotată cu sistem de încălzire. A fost restaurat acoperișul bisericii. În podul edificiului s-au descoperit patru chilii şi un sfânt altar despre care nu s-a ştiut până în prezent. Pe un perete din interiorul podului s-a descoperit pictată scena Judecăţii de Apoi, precizează presa locală.
În același proces de reabilitare au fost incluse clopotniţa, ctitorită de Mitropolitul Dosoftei Herescu, dar şi fosta Casă Episcopală, pregătită acum să devină Muzeul de Istorie a Credinței Bucovinene.
Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Bogdana din Rădăuţi este prima biserică de piatră construită în Moldova. Ctitorirea ei coincide cu întemeierea statului medieval Moldova, anul 1359, în care a început să fie ridicată, fiind acelaşi cu anul în care voievodul Bogdan I a venit din Maramureş în Moldova.
Locaşul, sfinţit în 1364, avea să fie necropola domnitorilor moldoveni, de la Bogdan I până la Alexandru cel Bun. Mai exact, în biserica Mănăstirii Bogdana, în naos, îşi dorm somnul de veci Bogdan I, Laţcu, Ştefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, şi Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. În pronaosul bisericii se află mai multe morminte: al doamnei Stana, soţia lui Bogdan al III-lea şi mama lui Ştefăniţă Vodă, şi mormântul Anastasiei, fiica lui Laţcu. Înaintea uşii pronaosului se găseşte piatra de mormânt a Episcopului Ioanichie, trecut la cele veșnice în 1504.
Sursă Foto: Facebook / Mănăstirea Bogdana Rădăuți
