Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a întâmpinat sâmbătă seară, la Reședința Patriarhală, moaștele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, aduse pentru prima dată în România de o delegație de la Mănăstirea Cutlumuș din Sf. Munte Athos, la inițiativa Parohiei „Sf. Gheorghe – Nou” din Capitală.
„Suntem deosebit de bucuroși să vă primim aici, la Reședința Patriarhală, aducând cu Sfințiile Voastre moaștele Sfintei Ana, bunica Mântuitorului Iisus Hristos, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, a spus Patriarhul României.
„Sfinții Părinți Ioachim și Ana sunt ocrotitorii tuturor părinților creștini care au familii și copii”, a amintit Părintele Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a amintit că odorul, constând într-o parte din piciorul Sfintei Ana, a fost dăruit mănăstirii athonite de Împăratului Alexie Comnenul în anul 1095.
Mănăstirea Cutlumuș și Țara Românească
„Mănăstirea Cutlumuș a avut legături deosebite, de-a lungul istoriei, cu Țara Românească”, a menționat Patriarhul României, amintind de perioada dezvoltării isihasmului bizantin, care a fost și epoca de arhipăstorire a primului mitropolit al Țării Românești, Sfântul Ierarh Iachint de Vicina (sec. al XIV-lea).
„După ce a trecut la Domnul Sfântul Mitropolit Iachint, Mitropolitul Țării Românești sau Ungrovlahiei, în anul 1372, Sfântul Patriarh Ecumenic Filotei Kokkinos l-a numit, după alegerea Sfântului Sinod de la Constantinopol, Mitropolit al Ungrovlahiei sau al Țării Românești, pe starețul Mănăstirii Cutlumuș și anume pe Hariton”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
De asemenea, monahi români au fost trimiși în mai multe rânduri, la cererea Mănăstirii Cutlumuș, pentru consolidarea obștii athonite.
„Mai târziu, în 1508, Domnitorul Țării Românești, Radu cel Mare, a construit turnul de apărare al Mănăstirii Cutlumuș cu cheltuiala sa. Și, desigur, după el, Sfântul Voievod Neagoe Basarab, care a domnit între anii 1512 și 1521, doar nouă ani, care a fost un iubitor al Muntelui Athos, a ajutat Mănăstirea Cutlumuș și a numit-o Marea Lavră a Țării Românești”, a adăugat Patriarhul României.
Spre întărirea credinței poporului
Părintele Hrisostom de la Cutlumuș, care conduce delegația ce însoțește sfintele moaște în România, a dat slavă lui Dumnezeu pentru sosirea cu bine în țara noastră.
„Am venit împreună cu frații din sfântul nostru loc în urma invitației preoților Parohiei Sfântul Gheorghe – Nou, cu permisiunea, aprobarea și binecuvântarea Preafericirii Voastre, ca Păstor al acestei Biserici, dar și cu permisiunea și binecuvântarea starețului nostru, Părintele Arhimandrit Nicolae, care este și Egumen al Sfintei Mănăstiri Cutlumuș”, a spus Părintele Hrisostom de la Cutlumuș.
„Iar acesta și Sfânta Sinaxă a părinților dimpreună cu el au răspuns cu bucurie cererii de a aduce, spre închinare și binecuvântare, sfântul și picior al Sfintei și slăvitei strămoașe Ana, dar al împăratului bizantin Alexie cel Mare Comnenul, care este și ctitor al Sfintei noastre Mănăstiri, încă din secolul al XI-lea.”
„Cu smerenie și cu dragoste filială ne rugăm ca prezența aici a sfintelor moaște să întărească credința, evlavia și încrederea evlaviosului popor român în voia lui Dumnezeu”, a adăugat monahul athonit.
Părintele Hrisostom de la Cutlumuș i-a urat zile îndelungate și rodnice Patriarhului României și i-a transmis salutul și respectul filial din partea starețului său, Arhimandritul Nicolae de la Cutlumuș.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Mănăstirii Cutlumuș o icoană cu chipul Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României, medalia cu chipul Sf. Dimitrie cel Nou de la Basarabi, Ocrotitorul Bucureștilor, și cărți tipărite în limba greacă la Editurile Patriarhiei Române.
Unde pot fi cinstite moaștele
Părintele Paroh Emil Nedelea-Cărămizaru a avut inițiativa aducerii moaștelor în cinstea Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu și a Sfinților Martiri Brâncoveni – familie de sfinți ale căror moaște se află în patrimoniul acestei comunități liturgice bucureștene.
Parohul a declarat pentru Radio Trinitas că sosirea moaștelor la București reprezintă „un moment de mare emoție” și „un semn de binecuvântare pentru credința acestui popor iubitor de Dumnezeu, iubitor de Maica Domnului, iubitor de sfinți”.
„Cred că, mai înainte de a ne înțelege noi pe pământ, s-au înțeles sfinții în cer și Sfânta Ana a vrut să binecuvinteze biserica aceasta, comunitatea aceasta, pe pelerini, așa cum am spus, și în semn de prețuire pentru o mamă eroină cum a fost Sfânta Maria Brâncoveanu, mamă a 11 copii, dintre care 4 mucenici ai lui Hristos, să vină aici, în România”, a mai spus Părintele Emil Nedelea-Cărămizaru.
De la Reședința Patriarhală, moaștele au fost duse sâmbătă seară la Biserica „Sf. Gheorghe – Nou” din Capitală, unde vor putea fi cinstite de credincioși până joi, 10 septembrie 2026, la ora 22:00. Biserica va fi mereu deschisă.
Programul manifestărilor se găsește aici.
Vezi imagini de la sosirea moaștelor în Galeria foto.
