Zidirea primei ctitorii a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, Mănăstirea Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a început la un an după cucerirea cetății Chilia în vara anului 1466 ( la 4 iulie după prima versiune a Letopisețului de la Putna, 10 iulie după a doua versiune și după Cronica moldo-polonă). Lucrările de construcție au durat patru ani, timp în care această măreață operă a fost dusă la bun sfârșit de arhitectul grec Teodor, ajutat de meșterii zidari, pietrari, zugravi și argintari veniți din Transilvania. Sfințirea mănăstirii s-a făcut la 3 septembrie 1470, după victoria asupra tătarilor la Lipinți, slujba fiind săvârșită de către un sobor de 64 de arhierei, preoți și diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist I, după cum relatează Letopisețul de la Putna și cel al lui Grigore Ureche.
3 septembrie 1470 – Sfințirea Mănăstirii Putna, prima ctitorie a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt
- În urmă cu 19 ani, arhim. Ioanichie Bălan trecea la viața veșnică: Să ţii cât mai mult tăcerea, îndemna părintele
- Două decenii de la trecerea în veșnicie a părintelui Gheorghe-Calciu Dumitreasa
- Arhim. Dometie Trihenea trecea la Domnul în urmă cu 41 de ani: Primul român care a fost stareț al Mănăstirii Zografu














