Marile pelerinaje religioase atrag an de an, pe lângă un impresionant număr de credincioși, și atenția presei românești. În ce măsură mass-media influențează opinia publică despre aceste manifestări și care este rolul pelerinajului în contextul societății moderne secularizate sunt doar două din întrebările la care sociologi, cercetători și jurnaliști au încercat să răspundă în cadrul dezbaterii interdisciplinare „Mass-media și pelerinajul religios”, desfășurată marți, 29 octombrie, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.
Dezbaterea, organizată de Centrul de studii și documentare „Societate, Drept, Religie” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, a fost moderată de lect. dr. Laurențiu Tănase și s-a bucurat de prezența următorilor invitați: pr. Nicolae Dima, director Trinitas TV, Ciprian Olinici, director general Radio Trinitas; dr. Mirel Bănică, cercetător în cadrul Academiei Române; Valentin Beloiu, sociolog și cercetător în domeniul pelerinajelor religioase; Cristian Curte, redactor emisiuni religioase Radio România; Răzvan Bucuroiu, director TVR 3. În cadrul discuțiilor s-a avut în vedere faptul că pelerinajul religios, cu toate elementele lui de manifestare, reprezintă un răspuns al Bisericilor creștine tradiționale la provocările secularizante contemporane și înfățișează o formă dinamică de religiozitate care este în atenția societății moderne datorită manifestării lui publice. Prin urmare, în conturarea unor opinii legate de pelerinaj, precum și în conturarea unui profil al pelerinului religios, mijloacele moderne de comunicare joacă un rol foarte important. „Am încercat să vedem care ar fi conexiunile dintre aceste două entități, pelerinajul și mass-media, plecând de la o realitate care de multe ori este deranjantă. Din lipsă de informare sau poate dintr-o lipsă de formare profesională, mass-media laică, de multe ori, deformează și denaturează sensul pelerinajului religios atunci când dorește să evidențieze sau să exagereze evenimente care nu au legătură directă cu acesta. Se scot în evidență elemente exotice, care nu fac decât să arunce o lumină negativă față de amploarea și valoarea duhovnicească și spirituală a pelerinajului”, a spus lect. dr. Laurențiu Tănase.
Privitorul este chemat să ia cu discernământ ceea ce mass-media îi furnizează
Atitudinea mass-mediei laice față de pelerini este una care urmărește să scoată în evidență singularitățile șocante și marginale în detrimentul majorității care se înscrie în ethosul și rânduiala unui pelerinaj religios. Cristian Curte de la Radio România a arătat trei tipologii de pelerini pe care i-a întâlnit personal: tinerii, care vin, dar nu dintr-o motivație exterioară foarte bine întemeiată și argumentată, ci dintr-o credință moștenită de la părinți sau dezvoltată în mediul social (școală, Biserică); bătrânii, care trăiesc pelerinajul ca o manifestare a parohiei și vin împreună cu preotul în cadrul unui grup compact de credincioși; și pelerinii urbani, care vin singuri, neînsoțiți de cele mai multe ori sau în grupuri foarte mici împreună cu membri ai familiei sau prieteni. Dintre aceste trei categorii de pelerini care trăiesc pelerinajul, nici una nu este vizată de televiziunile comerciale, spune Cristian Curte, ci sunt vizate numai acele persoane care sunt prezente în mod accidental la pelerinaj sau care se remarcă printr-o atitudine ieșită din cadrul pelerinajului. Redactorul de la Radio România a mai arătat că de vină pentru această atitudine a mass-mediei laice sunt privitorii și cei care își formulează o părere despre pelerinaj numai pe baza a ceea ce arată presa, și a dat exemplul unei persoane care, după ce a participat la un pelerinaj, a spus că acesta „nu seamănă cu nimic din ceea ce vedea la televizor”.
„Cel mai bine este să fii la pelerinaj, să fii acolo prezent concret cu sufletul și cu trupul”
Diferența dintre un reportaj despre pelerinaj realizat de Radio Trinitas și un reportaj despre același subiect realizat de un radio laic a fost ilustrată de Ciprian Olinici, director general Radio Trinitas. Tabloul pelerinajului pentru radioul laic a inclus și elemente care, deși sunt prezente în cadrul acestei manifestări, nu caracterizează atitudinea generală a participanților: cerșetorii, comercianții, sarmalele împărțite, prezența numărului jandarmilor etc. Reportajul realizat de Radio Trinitas a evidențiat însă, prin contrast, ethosul pelerinilor: nevoința lor, gândurile, rugăciunile pe care le fac așteptând la închinare și experiența personală legată de ajutorul sfinților în diferite contexte ale vieții lor. Răzvan Bucuroiu de la TVR 3 a arătat că, deși televiziunile sunt prezente întotdeauna la un pelerinaj, ele nu pot să prezinte în mod plenar un pelerinaj religios și nici nu trebuie să se aștepte acest lucru de la acestea. „Televiziunile, în afară de faptul că produc emoție înaintea marelui eveniment, nu pot să transmită întru totul atmosfera care se derulează în cadrul unui asemenea eveniment. Cel mai bine este să fii la pelerinaj, să fii acolo prezent concret cu sufletul și cu trupul la racla cu moaștele sfântului pe care tu îl cinstești. Televiziunile pot să încălzească momentul, pot să îl pregătească, pot să creeze acea emoție și acea așteptare, dar pelerinajul în sine este la fața locului”, a spus Răzvan Bucuroiu.
Cercetătorul Mirel Bănică a spus că pelerinajul este atrăgător pentru mass-media din următoarele motive: omul modern are nevoia de consum spiritual, chiar dacă acesta se transmite prin mijloace de comunicare moderne; societatea are nevoie de spectacol și de emoție; pelerinajul furnizează un sentiment de bine chiar și celor care nu participă în mod direct, dar află despre acesta de la televiziuni. În cadrul dezbaterii, pr. Nicolae Dima, director Trinitas TV, a vorbit despre pelerinajul la Sfântul Cuvios Dimitrie din perspectiva televiziunii Patriarhiei Române, iar Valentin Beloiu a oferit o prezentare teoretică a pelerinajului în contextul societății moderne. La eveniment au mai fost prezenți pr. dr. Nicolae Dascălu, directorul publicațiilor „Lumina” și coordonatorul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, profesori din cadrul facultății și numeroși studenți.
