Reprezentanți ai comunităților românești din Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Macedonia de Nord și Serbia s-au reunit miercuri la București, în cadrul Congresului Românității Balcanice, care a evidențiat importanța păstrării identității culturale a românilor din afara granițelor țării.
Întâlnirea a fost organizată la Palatul Parlamentului de Comisia pentru Românii de Pretutindeni a Senatului României și Comisia pentru românii din afara granițelor țării a Camerei Deputaților, în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR).
Prima ediție a congresului a oferit reprezentanților comunităților românești istorice posibilitatea de a prezenta provocările cu care se confruntă în păstrarea identității naționale, precum și nevoia unor proiecte culturale și educaționale.
O responsabilitate pentru viitor
Adriana Gae, vicepreședințe al Institutului Cultural Român, a subliniat importanța sprijinirii comunităților românești din Balcani, care au păstrat de-a lungul secolelor limba, tradițiile și credința.
„Cred că a venit timpul să privim românitatea balcanică nu doar ca pe o moștenire a trecutului, ci ca pe o responsabilitate pentru viitor”, a transmis reprezentanta ICR într-un mesaj publicat după congres.
În opinia sa, păstrarea identității românești presupune atât cunoașterea realităților din aceste comunități, cât și sprijinirea transmiterii limbii și tradițiilor către generațiile tinere: „Trebuie să nu ne uităm conaționalii, oriunde s-ar afla ei, și, dincolo de vorbe, să facem tot ce ține de noi pentru ca identitatea românească să dăinuie!”.
„Pentru că românitatea nu este doar geografie. Este istorie, cultură, limbă și, mai presus de toate, apartenență la neamul românesc!”, a afirmat vicepreședinta ICR.
Cercetări despre comunitățile românești din Balcani
Programul anunțat al congresului a inclus lansarea volumului „Localitățile istroromâne din Croația”, realizat de Dorin Lozovanu, Călin Pantea și Petar Radosavljević și publicat în 2026 la Editura Institutului Cultural Român.
Lucrarea valorifică rezultatele unei cercetări de teren desfășurate în iulie 2025, în Peninsula Istria și pe insula Krk din Croația. Volumul documentează situația lingvistică, istorică, etnografică și culturală a comunităților istroromâne, prin studii, fotografii și materiale cartografice.
Cercetătorul Emil Țîrcomnicu a atras atenția asupra riscului dispariției dialectului istroromân, în condițiile scăderii numărului de vorbitori: „Numărul mic de vorbitori va duce, implacabil, într-un număr de câteva zeci de ani, la vorbitori mai puțini și chiar la dispariția acestui dialect al limbii române”.
Volumul prezintă și eforturile istorice de conservare a limbii române, inclusiv inițiativa lui Andrei Glavina de a înființa, în 1921, o școală românească în localitatea Șușnevița din Croația. Potrivit cercetărilor prezentate în lucrare, școala a funcționat pentru o perioadă scurtă, iar după moartea întemeietorului, în 1925, predarea în istroromână și în limba română literară a încetat.
Patrimoniul românilor sud-dunăreni
În programul congresului au fost incluse și prezentările a două albume etnologice dedicate românilor din regiunea Vidin, Bulgaria, și comunităților meglenoromâne din zona Ghevghelia, Macedonia de Nord.
Albumul „Lecturi vizuale” etnologice la românii din Bulgaria. Regiunea Vidin documentează, prin fotografii realizate în mai multe localități, portul popular, tradițiile, arhitectura și viața comunităților românești din Timocul bulgăresc.
Cel de-al doilea album, dedicat meglenoromânilor din Macedonia de Nord, valorifică cercetările desfășurate în iunie 2024 de Emil Țîrcomnicu, Cătălin Alexa și Petar Atanasov.
De asemenea, pentru participanți a fost pregătită expoziția „Periplu balcanic la meglenoromânii din Grecia și Republica Macedonia de Nord și istroromânii din Croația”, realizată de Institutul Cultural Român.
Importanța păstrării identității comunităților românești din Balcani a fost recunoscută și prin instituirea, în anul 2021, a Zilei Românității Balcanice, sărbătorită anual în data de 10 mai.
