Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, i-a îndemnat duminică pe credincioși să-și cultive vistieria inimii, amintindu-și de cuvântul Mântuitorului, Care spune: Acolo unde este comoara ta, acolo este și inima ta.
Ierarhul a oficiat Sf. Liturghie la Catedrala Patriarhală, vorbind în cuvântul de învățătură despre pilda Bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr.
Judecata inimilor
„Evanghelia de astăzi nu ne spune ce fapte rele a făcut bogatul nemilostiv, nici ce fapte bune a făcut Lazăr, pentru care îngerii i-au dus sufletul în sânul lui Avraam”, a subliniat Preasfinția Sa. „Parabola de astăzi ne arată că Dreptul Judecător, la această judecată particulară, a judecat mai ales starea sufletească, inima fiecăruia dintre cei doi.”
Răsplata săracului a fost pentru multa răbdare, a adăugat ierarhul: „el nu cârtește împotriva lui Dumnezeu, că cel la cărui poartă zăcea este atât de bogat și de fericit și de sănătos, iar el atât de bolnav, de sărac și de izolat în singurătatea lui, de nebăgat în seamă”.
„Cum îi spune și numele, el nădăjduia că Dumnezeu este ajutorul lui și nu s-a răzvrătit împotriva nimănui, nici măcar a acestui bogat care l-a ignorat”, a adăugat Preasfinția Sa, care a menționat în omilie semnificația numelui de Lazăr / Eleazar: „Dumnezeu este ajutorul meu”.
„De aceea sufletul său, înnobilat de credință, de răbdare și de lipsa judecății semenilor, a fost dus de îngeri în Împărăția Cerurilor, simbolizată aici de sânurile fericite ale lui Avraam.”
„Această stare sufletească trebuie să o cultivăm prin iubirea arătată față de Dumnezeu și concretizată în faptele iubirii creștine față de aproapele nostru”, a explicat părintele episcop vicar patriarhal.
Comoara inimii
Ierarhul a amintit în acest sens învățătura Mântuitorului Iisus Hristos că omul bun din vistieria cea bună a inimii sale scoate pe cele bune.
„Să ne așezăm inima nu legând-o de lucrurile pământești din lumea aceasta, știind că ele sunt supuse trecerii timpului, sunt distruse de rugină, jefuite de către tâlhari, ci să ne lipim inima de dragostea nesfârșită a lui Dumnezeu cel bun și milostiv și să arătăm această iubire față de Dumnezeu în ajutorarea semenilor noștri”, a spus Preasfinția Sa.
Episcopul vicar patriarhal a mai explicat că raiul, desemnat prin metafora „sânul lui Avraam”, „este comuniunea de iubire cu Dumnezeu și cu Sfinții Lui, este starea de fericire supremă”.
În opoziție cu această stare, iadul „este locul în care conștiința chinuie pe cel care a refuzat să trăiască în comuniune cu Dumnezeu, a refuzat să Îi împlinească voia și i-a ignorat în mod sistematic pe semeni”, a adăugat ierarhul. „Este o mustrare a conștiinței permanentă și atât de puternică încât este trăită ca o văpaie, ca un foc nestins.”
Învățături pentru odihna sufletelor
Pentru că după moarte omul nu mai poate face nimic pentru a-și schimba această stare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a subliniat importanța slujbelor Bisericii pentru cei răposați.
„Dintre toate faptele bune, cele mai importante sunt pomenirile la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, cum ne învață Marii Părinți ai Bisericii, începând chiar din secolul al II-lea. Dacă este imposibil ca cineva din iad să se ajute în starea de chin în care se află, iată că Biserica are mijloace prin care poate ușura starea acestora sau poate obține chiar iertarea păcatelor lor.
Ierarhul și-a încheiat omilia reiterând îndemnul de a citi Sf. Scripturi și de a ne strădui să împlinim în viața noastră voia lui Dumnezeu, pentru a avea parte de fericirea sfinților.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul l-a avut alături în slujire pe Arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, precum și un sobor format din părinți slujitori ai Catedralei Patriarhale.
