Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat marți, la Biserica Izvorul Tămăduirii – Mavrogheni din București, slujba de pomenire pentru Părintele Haralambie Balamace și pentru toți martirii macedo-români din Balcani.
El a evocat viața, activitatea, moartea martirică și posteritatea Părintelui Haralambie Balamace din Corița, sau Corcea, în sudul Albaniei, care în 1972 a fost declarat Erou al națiunii albaneze.
„Această comemorare este închinată tuturor celor care, cu multă dârzenie, cu multă conștiință de credință, de limbă și de neam, au căzut în lupta de apărare a identității noastre, acolo unde românii au trăit amestecați cu alte popoare”, a spus Episcopul Vicar Patriarhal.
„Este cunoscută dârzenia românilor din Balcani, ramură viguroasă a poporului român, care, în ciuda greutăților istorice, au păstrat de-a lungul multor secole identitatea lor lingvistică, națională și mai ales religioasă, creștină ortodoxă.”
Ierarhul a amintit că spațiul formării poporului român este mult mai vast decât cel cuprins între frontierele de astăzi ale României. Romanitatea dunăreană cuprindea atât românii din nordul, cât și din sudul Dunării.
„După prăbușirea Imperiului Otoman și după înfiriparea statelor balcanice, pentru populația română din Balcani s-au ivit zorile unei noi etape, anunțate deja în anul 1905 prin iradeaua dată de sultan, prin care populația macedo-română, aromână, din Imperiul Otoman era recunoscută ca naționalitate de sine-stătătoare”, a mai menționat el.
În acest context, a adăugat ierarhul, Părintele Haralambie Balamace a jucat un rol extrem de important în dezvoltarea învățământului în limba română printre macedo-românii din Epir și din Albania și pentru emanciparea bisericească a românilor din Balcani.
„Părintele Haralambie a fost hirotonit în țară, la Curtea de Argeș, în mod cu totul simbolic și semnificativ”, a mai menționat Preasfințitul Părinte Varlaam.
Preotul a cerut insistent, inclusiv sultanului în persoană, crearea unui episcopat românesc pentru românii din sudul Dunării. Dar demersurile sale nu erau privite cu ochi buni de cei care considerau că prejudiciază organizarea bisericească din regiunea în care trăia.
În 23 martie 1914, chiar în Sâmbăta Mare, în timp ce clopotele chemau la Slujba de Înviere, preotul, fratele lui, Sotir, și mai mulți enoriași au fost uciși. Corpurile lor au stat sub cerul liber trei zile.
„Este lăudabilă inițiativa Societății de Cultură Macedo-Română de a menține trează memoria acestui erou al națiunii noastre, al națiunii române fărșerote, cum se spune acolo, leagănul acesteia fiind celebrul oraș vlah Moscopole”, a menționat Preasfințitul Părinte Varlaam.
El a subliniat că, la Judecata de Apoi, fiecare popor se va prezenta cu darurile și realizările sale.
Iar „în această lume globalizată, ceea ce va aduce valoare și cinste neamului nostru sunt particularitățile acestea ale evlaviei, ale credinței noastre, ale culturii noastre profund creștine, ale identității noastre lingvistice”, a precizat episcopul vicar patriarhal
Astfel, a adăugat el, „lupta pentru limbă și identitate națională dusă de românii din afara granițelor, mai ales de cei din Balcani, este cu totul exemplară” – mai ales în acest an omagial dedicat românilor din afara granițelor.
„Generațiile prezente au datoria sfântă, ca odinioară macedo-românii din Balcani, să cultive în familie această conștiință a identității noastre ortodoxe, românești, de limbă și să transmitem această bogăție mai departe”, a încheiat ierarhul.
Vezi și:
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
