Cercetătorii de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române au lansat săptămâna trecută, la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, un nou manual avansat de dialect aromân destinat studiului universitar.
O particularitate metodologică o constituie prezentarea în paralel a textelor în dialectul aromân și a transpunerii lor în limba română literară. Această abordare facilitează însușirea competențelor lingvistice și conștientizarea apartenenței aromânei la ansamblul dialectelor istorice ale limbii române: dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân.
„Manual de dialect aromân pentru studiu universitar nivel avansat (C1). Patrimoniu cultural și lingvistic”, apărut la Editura Universității din București (2026), este semnat de acad. Nicolae Saramandu, prof. univ. habil. Manuela Nevaci, cercetător științific grad I, și dr. Irina Floarea, cercetător științific grad II.
Istoria unei tradiții culturale
Evenimentul a făcut parte din seria „Conferințele de Joi”, coordonată de Cătălin D. Constantin și a prilejuit o dezbatere despre patrimoniul lingvistic și cultural aromân, unitatea istorică a limbii române și importanța transmiterii dialectului aromân către noile generații.
Prezentarea volumului a evidențiat, de asemenea, continuitatea unei tradiții culturale și educaționale care își are originile în mediul intelectual al Moscopolei din secolul al XVIII-lea.
Au fost evocate primele mărturii scrise în aromână, activitatea cărturarilor moscopoleni, dezvoltarea învățământului românesc din Balcani, contribuțiile fraților Manakia la patrimoniul fotografic și cinematografic, precum și creațiile literare și tradițiile orale care individualizează cultura aromânească.
Colaborare științifică România-Albania
O dimensiune importantă a evenimentului a constituit-o consolidarea colaborării academice și culturale dintre România și Albania.
La manifestare au participat reprezentante ale Universității „Fan S. Noli” din Corcea (Korçë, Albania): conf. univ. dr. Jonela Spaho, decan al Facultății de Educație și Filologie, aflată la București în cadrul parteneriatului Erasmus+ cu Universitatea din București; și conf. univ. dr. Daniela Stoica, vicepreședintă a Senatului universitar.
Un moment deosebit l-a reprezentat intervenția doamnei învățătoare Vilma Koça, venită special din Albania, care a adus în atenție importanța predării dialectului aromân și a păstrării acestuia în comunitățile istorice din regiunea Corcea.
Conservarea unei moșteniri culturale latine
În contextul actual, marcat de reducerea transmiterii intergeneraționale a varietăților dialectale tradiționale, inițiativa cercetătorilor Academiei Române demonstrează rolul esențial al cercetării științifice în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial.
„O mare realizare, cu atât mai mult cu cât dialectul aromân riscă să se piardă treptat, odată cu diminuarea transmiterii sale de la o generație la alta”, a scris într-un comentariu pe Facebook o utilizatoare din Medgidia.
„Eu însămi provin din părinți aromâni și am crescut în comunitatea aromână, vorbind limba armână. Odată cu trecerea anilor și cu lipsa ocaziilor de a o vorbi, am uitat anumite cuvinte. Asemenea lucrări contribuie la păstrarea unei moșteniri lingvistice și culturale care nu trebuie să se piardă.”
Astfel, dincolo de dimensiunea sa didactică, manualul reprezintă un instrument de cunoaștere și de recuperare a memoriei istorice, contribuind la consolidarea legăturilor dintre comunitățile românești nord- și sud-dunărene.
Manualul reprezintă o contribuție semnificativă la valorificarea științifică și didactică a acestui dialect care este parte constitutivă a patrimoniului lingvistic românesc.
Păstrarea dialectului aromân înseamnă nu numai conservarea unei moșteniri lingvistice de origine latină, cu și transmiterea unei identități culturale, a unei istorii și a unei memorii colective care aparțin patrimoniului românesc și european, transmit reprezentanții Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.
Despre manual
Lucrarea încheie seria de manuale universitare dedicate nivelurilor B1 (2024), B2 (2025) și C1 (2026).
Din perspectivă științifică, lucrarea continuă tradiția cercetărilor de dialectologie românească promovate de Academia Română, valorificând contribuțiile fundamentale ale lui Theodor Capidan, Tache Papahagi, Matilda Caragiu Marioțeanu și Nicolae Saramandu.
Sistemul de scriere utilizat se înscrie în tradiția ortografică românească, fiind fundamentat pe principiile consacrate în Manual de aromână. Carti trâ învițari armâneaști (Ed. Academiei Române, 2005).
Publicarea volumului a fost posibilă cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, prin Societatea de Cultură Macedo-Română.
